>>Multivitamine
>>Multiminerale
>>Antioxidanti 
>>Detoxifiere
>>Slabire,eliminare celulita
>>Intarire imunitate
>>Antianemice
>>Pentru EA
>>Pentru EL
>>Pentru Copii
>>Pentru Seniori
>>Antianorexice
>>Stres,depresie, anxietate
>>Efort intelectual
>>Osteo-articulare
>>Hepatoprotectoare
>>Probleme sexuale
>>TOATE CATEGORIILE

​​


Taxa de transport a coletului:

 •10 prin poștă
 •15 prin Curier

Transport gratuit pentru
comenzi>400 Ron sau
cu card / cu solicitarea
cardului de fidelitate!


Produsele Calivita sunt
avizate de:


 

Cancerul mamar, de san

⇒ Una din 8 femei americane sunt diagnosticate cu cancer de sân pe parcursul vieţii lor, aceasta fiind una dintre cele mai mari rate din lume. In România, de asemenea, ratele cancerului mamar sunt în creştere.

⇒ Mai multe studii sugerează că substanţele chimice din mediul înconjurător par să joace un rol mai puţin semnificativ în ce priveşte cancerul de sân în comparaţie cu felul alimentelor pe care alegem să le mâncăm. O dietă de origine vegetală conduce la o prăbuşire mai puţin severă a nivelului hormonilor şi la o menopauză mai blândă.

Un studiu recent furnizează mai multe dovezi ale cancerului mamar în relaţie cu estrogenul. S-a descoperit că acele femei care au nivele mai mari de estrogen au un risc foarte crescut riscul lor pentru cancer. Dr. Paolo Toniolo şi asociaţii săi de la Universitatea diri New York, Facultatea de Medicină, au examinat nivelul estrogenilor din sânge la 130 de femei cu cancer mamar postmenopauzal şi 251 de femei de aceeaşi vârstă care nu aveau cancer. Un aspect neobişnuit al studiului a fost că nivelele de estrogeni ale pacientelor au fost măsurate în sângele care a fost în prealabil extras, îngheţat şi conservat cu câţiva ani înainte de a fi diagnosticate cu cancer. Aceasta a ajutat la asigurarea că nivelurile de estrogen au fost influenţate de către cancerul însuşi sau de alţi factori recenţi, incluzând substituirea de estrogeni. Femeile cu nivelele de estrogen natural mai mari, au experimentat de 2-4 ori riscul de cancer mamar.

Există dovezi copleşitoare că nivelurile de estrogen la care este supusă o femeie pe parcursul vieţii ei constituie un factor de risc decisiv pentru cancerul de sân. Estrogenul participă în mod direct în procesul cancerului. Această idee conform căreia este legat de expunerea la estrogen este profundă, deoarece dieta joacă un rol major în ceea ce priveşte expunerea la estrogen. Niveluri ridicate de estrogen şi alţi hormoni feminini constituie urmarea consumului unor diete de tip vestic, bogate în grăsimi şi proteine de origine animală şi sărace în fibre alimentare. Este adevărat că dacă ai în familie cazuri de cancer ai un risc mai mare de a face boala. Cu toate acestea, un grup de cercetători a descoperit că mai puţin de 3 % din toate cancerele pot fi atribuite moştenirii genetice. Stilul de viaţă pe care îl adopţi are influenţă covârşitoare asupra destinului tău. Există informaţii suficiente care arată că o alimentaţie cu un aport scăzut de proteine de origine animală, aport scăzut de grăsimi şi aport ridicat de alimente origine vegetală reduc nivelurile estrogenului. (Dr. T. Colin Campbell - Studiul China)

Factorii care supun femeile riscului de a face cancer de sân: aport ridicat de grăsimi în alimentaţie, data timpurie a menarhei (vârsta primei menstruaţii), colesterolul sanguin mare, expunere ridicată la hormon feminin (estrogen). Multe studii au arătat că o menarhă timpurie duce la un risc mai mare de a face cancer de sân. Menarha este declanşată de rata de creştere a fetei; cu cât e mai rapidă creşterea, cu atât este mai devreme data apariţiei acesteia. De asemenea, se ştie că o creştere rapidă a fetelor duce adesea la o înălţime corporală mai mare în perioada de adult şi la o greutate corporală mai mare şi mai multă grăsime, fiecare dintre acestea fiind asociate cu un risc mai mare de cancer de sân. Vârsta timpurie a menarhei duce de asemenea la niveluri mai ridicate ale hormonilor din sânge, cuir. ar fi estrogenul. Aceste niveluri ale hormonilor rămân ridicate pe tot parcursul anilor reproductivi dacă se menţine în alimentaţie un consum bogat de alimente de origine animală. în aceste condiţii, vârsta menopauzei este amânată cu 3 până la 4 ani, extinzându-se astfel viaţa reproductivă de la începutul până la sfârşitul ei cu aproximativ 9 până la 10 am şi astfel crescându-se în mare măsură perioada expunerii la hormon feminin. Alte studii au arătat că o creştere a numărului de ani reproductivi este asociată cu un risc crescut de cancer de sân.

Un consum mai ridicat de grăsimi este asociat cu un nivel mai ridicat al estrogenilor din sânge pe perioada vârste: critice dintre 35-45 ani şi cu niveluri mai ridicate ale hormonului feminin, prolactina, în perioada dintre 55-65 ani Aceşti hormoni sunt strâns legaţi de aportul de proteine animale, lapte şi came.

Studiile asupra obiceiurilor alimentare ale multor ţări şi relaţia acestora cu îmbolnăvirea, ne furnizează dovezi substanţiale că excesul de grăsimi în dietă creşte riscul pentru cancerul mamar, de prostată, de piele, colon, rect ovarian şi uterin. Un studiu realizat în Atena, ne arată că Grecia, la rândul ei, se remarcă la acest subiect al cancerului mamar. Cercetătorii au găsit un lucru nu neapărat neaşteptat - că femeile care au mâncat margarină au experimentat mai mult cancer mamar. Insă echipa greacă de cercetare a observat că cel puţin un singur tip de grăsime, de fapt pare să descrească riscul cancerului mamar. Femeile care au consumat mai mult ulei de măsline (predominant în grăsim: mononesaturate) au avut o descreştere a riscului de cancer mamar cu 25%.

⇒ Un număr de studii demonstrează o asociere puternică între consumul de carne şi riscul de cancer mamar. Riscul celor care consumă multă came a fost de patru ori mai mare faţă de cei cu un consum redus de came. Este bine recunoscut faptul că mulţi compuşi organici toxici şi metalele grele sunt depozitaţi în ţesuturile animalelor. Există multe dovezi precum că toxinele au un rol în cancerul mamar. Alţi factori de risc sunt grăsimile saturate şi efectele hormonale generate de consumul de carne.

Cercetările medicale de la Universitatea Centrului Medical Illinois din Chicago (şi alte studii) au descoperit că, prin creşterea aportului de cazeină (proteina din lapte), se poate accentua dezvoltarea cancerului mamar.

⇒ Cercetătorii suedezi au descoperit că dieta, într-adevăr, afectează ritmul de creştere a tumorii mamare. Ei au studiat 240 de femei predominant postmenopauzale, care au fost diagnosticate recent ca având cancer mamar. Aproape 2/3 dintre femei au avut tumori ca rezultat al dereglărilor hormonale. Printre aceste femei, dieta a făcut o diferenţă izbitoare în cursul celor 4 ani de cercetare. Pentru fiecare procent crescut din totalul caloriilor din grăsime, ele au crescut riscul de insucces al tratamentului lor (recidivarea cancerului mamar) cu 13%. Prin alte cuvinte, dacă o femeie consumă 45% grăsimi din dietă, în timp ce colegele ei mâncau 35% grăsimi din dietă, diferenţa aceea de 10% se va transforma intr-un risc crescut de cancer mamar recidivat cu 130%. Statisticile s-au dovedit şi mai rele pentru grăsimile saturate. Pentru fiecare procent din totalul caloriilor din grăsimea saturată, riscul a crescut cu 23%. Mesajul evident din acest studiu este că restricţia grăsimilor în dietă apare ca având rol în tratamentul celor mai multe tipuri de cancer mamar, cât şi în prevenire.

In anii '70, nivelul de pesticide DDT, un compus cunoscut ca fiind dăunător pentru sănătatea omului (incluzând posibilitatea de inhibare a sistemului imunitar), a fost analizat în laptele matern. Printre mamele consumatoare de came, 99% au avut nivele semnificative de DDT. S-a descoperit că, doar 8% din mamele vegetariene aveau nivele semnificative de DDT. DDE, un alt produs vătămător al DDT-ului, prezintă câteva îngrijorări serioase în aria cancerului mamar. Ambele pesticide au fost clasificate de Agenţia de Protecţie a Mediului înconjurător a Statelor Unite, ca fiind „probabile carcinogene umane”. Este important să subliniem conexiunea dintre mâncarea de came şi nivelele ridicate de toxine la om (DDT şi DDE). In studiul de cercetare citat mai devreme, unde mamele vegetariene au avut nivele mai joase de DDT - chiar dacă ele obişnuiau să consume fructe şi vegetale. Câteva pesticide şi toxine sunt încă folosite în ţara noastră. Deşi ele pătrund în/şi pe fructe şi zarzavaturi, cantitatea pe care o persoană o consumă cu produsele vegetale, în general, este foarte mică în comparaţie cu cantitatea de pesticide conţinută în grăsimea animală.

Alcoolul poate să afecteze nivelul hormonal, care la rândul său creşte riscul de cancer. Cea mai mare îngrijorare este referitor la hormonii feminini şi relaţia lor cu cancerul mamar, care este a doua cauză principală a deceselor de cancer printre femeile americane (canceml pulmonar fiind prima cauză). Printre femeile nefumătoare, cancerul mamar este ucigaşul numărul unu. Mulţi oameni nu sunt conştienţi că o femeie care bea doar ocazional alcool (aproximativ trei pahare pe săptămână), şansa ei de a dezvolta canceml mamar creşte semnificativ. Studii diferite au arătat cum poate consumul moderat de alcool să fie asociat cu riscul ridicat de cancer mamar de la 50-100 de procente comparativ cu cele ce nu consumă alcool. în cadrul unui studiu realizat la Şcoala de Sănătate Publică de la Harvard, s-a demonstrat că 2 pahare de alcool pe zi au crescut riscul de cancer de sân cu aproape 50%. Acest risc crescut există chiar dacă alcoolul provine din bere, vin sau spirtoase. în interesul acelora care recomandă vinul la mese ca un „obicei care îmbunătăţeşte sănătatea”, un studiu francez a găsit un risc crescut de cancer mamar la subiectele care consumă băuturi alcoolice la mesele lor. Asocierea susţine adevăml, atât pentru vin, cât şi pentru bere. De ce alcoolul creşte riscul de cancer mamar? Deşi nu toate răspunsurile sunt complete în această privinţă, există dovezi că alcoolul creşte nivelul de estrogeni. Este cunoscut faptul că din cauza acestor hormoni feminini creşte riscul de cancer mamar şi este suspectat faptul că efectele hormonale ale alcoolului constituie un factor de vătămare. Mai mult, femeile cu forme mai avansate de cancer mamar, tind să fie consumatoare pasionate de alcool, indicând că alcoolul poate acţiona în primul rând ca un „promotor tumoral sau intensificator al creşterii” în acei în care deja începe să se dezvolte boala.

O dietă bogată în fibră vegetală (găsită în alimentele vegetale integrale şi nu în cele rafinate) s-a dovedit că reduce canceml mamar cu mai mult de 50%. Dr. David Rose de la Fundaţia Americană a Sănătăţii crede că probele sugestionează că fibra „poate modifica favorabil riscul sporit al cancerului mamar asociat cu dieta specific americană bogată în grăsimi şi săracă în fibre”. El sugestionează că fibrele pot acţiona printr-o varietate de modalităţi pentru a scădea din riscul cancerului mamar. Dar primul efect este acela care afectează ori activitatea ori metabolismul estrogenului. Fitoestrogenii (estrogeni vegetali) asociaţi cu fibră pot reduce riscul cancemlui mamar. Există de asemenea dovezi că fibra poate interfera cu reabsorbţia intestinală de estrogen şi astfel ne putem aştepta la scăderea riscului de cancer mamar. (Neil Nedley, M.D. - Proof Positive).

Creşterea greutăţii corporale a fost asociată cu o creştere a riscului pentru câteva tipuri de cancer. Acestea includ canceml mamar, renal, endometrial şi de prostată. Dr. Kumar şi colegii săi de la Universitatea din Florida au descoperit că această creştere în greutate, din pubertate până aproape de maturitate, avea un impact deosebit în dezvoltarea cancerului mamar. Ei au observat că o greutate în plus cu 5 kg pentru o femeie de 30 ani, riscul său de cancer mamar creşte cu 23%, în timp ce 10 kg în plus, riscul creşte cu 52%. Creşterea în greutate după 28 ani, de curând a fost descoperit, implică un “factor de risc -dependent” (afară de consumul de alcool, utilizarea hormonilor, nivelele de activitate psihică, vârsta la prima sarcină, prima perioadă menstruală şi menopauza) pentru dezvoltarea cancerului mamar.

⇒ Femeile care au niveluri crescute ale insulinei în sânge sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de a se îmbolnăvi de cancer mamar. Nivelurile crescute de insulină sunt induse de gustările între mese, consumul de dulciuri, produse rafinate şi grăsimi.

⇒ Răcirea obişnuită a extremităţilor  scade eficienţa sistemului imunitar. S-a constatat că există mai multe femei care se îmbolnăvesc de cancer mamar in regiunile cu climă rece decât în cele cu climă caldă. Acest lucru s-ar putea datora, în parte, răcirii extremităţilor.

Cea mai mare atenţie a mijloacelor de informare fost îndreptată asupra luminii solare ca o cauză a cancerului când aceasta este în exces (mai ales de piele) Totusi, privarea de razele solare creşte riscul cancemlui mamar, colon şi prostată. Probabil se datorează circulatiei mici de vitamina D3 şi derivatelor sale. Autorii acestei descoperiri conchid „că nu ar trebui să fie nicio condamnare pentru expunerea la soare cu moderaţie”.

Factorii socio-economici şi demografici sunt cunoscuţi ca având un rol în riscul de cancer mamar. Puţine sarcini, prima sarcină la vârstă înaintată şi puţină alăptare la sân par să crească riscul de cancer mamar.

⇒ Merită subliniat că bolile cronice necesită mai mulţi ani ca să se dezvolte. De exemplu, este în general acceptat faptul că un cancer de sân se poate iniţia în anii adolescenţei, dar nu devine detectabil decât după menopauză! Aşa că s-ar putea să avem o mulţime de femei de vârstă medie în jurul nostru cu cancer de sân iniţiat în anii adolescenţei care nu va fi detectat decât după menopauză. Cancerul care este deja iniţiat şi în dezvoltare pe animalele de experiment poate fi încetinit, oprit sau chiar făcut să regreseze printr-o alimentaţie corespunzătoare. Aceasta este o veste extraordinară!

 Un studiu recent a descoperit că femeile care fac exerciţiu fizic în medie de 4 ori pe săptămână în timpul anilor de fertilitate descresc riscul lor de cancer la sân aproape cu 60%. Chiar acelea care au avut doar 1-3 ore de exerciţiu pe săptămână au redus riscul lor până la 30% comparativ cu cele care nu exersează. Exerciţiu fizic stimulează activitatea sistemului imunitar. Adoptaţi un program zilnic de exerciţii fizice.

 Orice substanţă care scade sau controlează cantitatea de estrogen din sânge este folositoare în prevenirea diferitelor forme de cancer la sân. Indolii, compuşi întâlniţi în legumele crucifere (varză, broccoli, gulii), previn apariţia cancerului de sân prin anihilarea estrogenilor compuşi care pot stimula creşterile tumorale. Broccoli conţine sulforafan. un compus care împiedică distrugerea celulelor sănătoase de către cancerigeni. Un studiu sponsorizat de Fundaţia Americană pentru Sănătate a demonstrat că femeile care mănâncă mai multe tărâţe de grâu au un nivel mai scăzut de estrogen în sânge. Specialiştii cred că, astfel, scad şansele de apariţie şi dezvoltare a tumorii canceroase. Soia conţine izoflavonoizi, doi compuşi care sunt transformaţi de organism într-o substanţă asemănătoare estrogenului, numită ecuol. Aceasta anihilează un estrogen puternic, estradiolul, compusul din care se dezvoltă toţi estrogenii, împiedicând combinarea acestuia cu celule sensibile la estrogen, fapt ce ar putea conduce la iniţierea creşterii tumorilor. (Earl Mindell - Biblia alimentelor)

⇒ Depistarea precoce a cancerului este foarte importantă, oferindu-ne ocazia unei intervenţii la timp şi aducând şanse mari de vindecare. Oricum, este ideal să nu ajungeţi la mastectomie (extirparea sânului), ci să acţionaţi cât mai repede. Prin examinarea regulată a sânilor femeia poate observa mult mai uşor orice modificări care apar. Perioada cea mai bună pentru auto-examinarea sânilor (AES) este după o săptămâna de la terminarea ciclului, întrucât atunci sânii nu sunt sensibili sau infiltraţi. Dacă aveţi ciclu neregulat este bine să efectuaţi AES în aceeaşi zi a fiecărei luni. Şi femeile însărcinate, care alăptează, trebuie să efectueze AES. Semnale de alarmă pe care să le urmăriţi în cursul AES:

•        Aspect roz sau roşu, persistent, al sânului;
•        Noduli, formaţiuni palpabile sau vizibile;
•        Modificări ale areolei mamare: secreţii, descuamări, modificări de poziţie, etc.;
•        Modificări ale pielii: denivelări, aspect de coajă de portocală, roşeaţă, umflături, ulceraţii, etc.

Obs.: Pentru a înţelege mult mai bine ce înseamnă cancerul, mecanismele, factorii şi cauzele ce stau la baza declanşări: şi progresiei acestei boli, dar şi ce puteţi face pentru combaterea fenomenului malign, studiaţi cu atenţie pagina „Cancerul,  cauze, substante anticancerigene”  Pentru detalii legate de felul.în care puteţi proteja dar şi îmbunătăţi acţiunea sistemului imunitar, studiaţi pagina  Fortificarea  sistemului imunitar

Produse naturale Calivita recomandate in tratarea cancerul mamar, de san

-  Noni lichid:1-2-1 linguri inainte de masa, 2 luni continuu, previne degenerarea celulara, intareste sistemul imunitar, creste rezistenta organismului fizica si psihica, imbunatateste starea generala si combate anemia ca efect secundar al terapiilor anticancerigene clasice.

    - Evening Primrose Oil :1-0-1 inainte de masa, 3 luni continuu, regleaza metabolismul hormonal al femeii combatand hiperestrogenismul din cancerul mamar.

    - Rhodiolin :1-0-1 dupa masa, 3 luni continuu, are efecte complexe de echilibrare a sistemului nervos, hormonal, imunitar.

    - Resveratrol :1-1-0 dupa masa, 3 luni continuu, imbunatateste oxigenarea celulelor normale protejandu-le de actiunea substantelor cu potential cancerigen; actioneaza ca inhibitor in cancerul mamar.

    - Oxy Max :7-7-7 picaturi intr-un pahar mare cu apa plata, dupa masa; riscul crescut de cancer este strans legat de lipsa oxigenarii celulare care transforma celulele din aerobe in anaerobe si astfel maligne; produsul oxigeneaza in profunzime pana la nivel celular, protejand astfel celula sanatoasa si impiedicand dezvoltarea tumorala anaeroba.     

    - Recomandat ar fi sa se consuma apa alcalina (vezi aparatul Aquarion), al carei rol in privinta prevenirii / stoparii procesului de malignizare (proliferare tumorala) este deosebit de important prin faptul ca un consum regulat al acestei ape duce la eliminarea din corp a metabolitilor cu potential toxic-cancerigen, dezacidificarea organelor si tesuturilor, normalizarea absorbtiei intestinale a nutrientilor, hranirea si hidratarea optima a celulelor, curatirea colonului, ridicarea imunitatii, oxigenarea intregului corp si in special a creierului. Efectele se manifesta atat la nivelul celor 3 sisteme anatomice de baza - neuronal, hormonal si imunitar (aflate intr-o stransa interconectare) - precum si la nivelul organelor si al circulatiei sanguine.

    - Optional, se poate utiliza dispozitivul energetic de uz personal BioHarmonex, pe programele Immune (Sistem imunitar), Hormone (Sistem Hormonal), Nerves (Sistem nervos), Relax (Relaxare), Detox (Detoxifiere), Circulation (Circulatie), Meridian (Meridiane energetice).

Observatie: Preparatele se pot lua impreuna cu medicatia oncologica.

Remedii naturale complementare:

□ Se începe tratamentul cu o cură de sucuri de fructe şi zarzavaturi, timp 10-20 de zile. Se va consuma câte 250 ml de suc la două ore şi jumătate. Intr-o zi se va însuma 1,5-2,5 litri de sucuri Studiaţi cu atenţie pagina „Cura cu sucuri şi crudităţi” şi veţi găsi multe informaţii, detalii şi răspunsuri la întrebările dumneavoastră legate de acest subiect. In felul acesta, veţi fi bine informaţi şi veţi evita anumite greşeli. Sunt recomandate următoarele sucuri:

✓ Morcov - 1-2 pahare/zi. Sporeşte numărul de globule roşii şi hemoglobină şi este bogat în beta- caroten, substanţă care măreşte numărul de limfocite T şi celule „ajutătoare” din sistemul imunitar.

✓ Sfecla roşie are proprietăţi antitumorale şi citostatice, limitând dezvoltarea tumorilor prin oprirea multiplicării celulelor canceroase. Sucul de sfeclă se bea în combinaţie cu alte sucuri de legume (preferabil de morcov), în proporţia: o parte suc de sfeclă (50 ml), 2 sau 3 părţi suc de morcov (150 ml sau 200 ml). Se creşte doză până la 1 pahar de sfeclă pe zi. Se poate adăuga puţin suc de lămâie pentru corectarea gustului mai greţos al sfeclei roşii.

Varză - 1 pahar/zi. Varza conţine o mulţime de substanţe puternice care combat cancerul (indoli, izotiocianaţi, monoterpene, sulfarafanul etc.). Extern, frunzele de varză proaspete, zdrobite bine, pot fi aplicate cu succes pe tumori.

Pătrunjel (frunze) - 1 pahar/zi (făcut la blender, adică este inclusă şi apa). Pătrunjelul conţine substanţe valoroase, cu proprietăţi anticancerigene puternice: poliacetilena (împiedică sintetizarea prostglandinei, substanţă care facilitează apariţia cancerului); flavonoidele (unele acţionează ca antioxidanţi, altele neutralizează acei hormoni care pot iniţia creşterile tumorale); monoterpena (un antioxidant cu proprietăţi anticancerigene, ce reduce colesterolul). In plus, pătrunjelul verde combate multe dintre reacţiile adverse ale citostaticelor şi ale radioterapiei şi este un puternic stimulent imunitar.

Urzică - 1-2 pahare/zi. Extrem de bogat în clorofilă, sucul de urzică este un excelent purificator pentru sânge. Acest preparat anihilează radicalii liberi, remineralizează şi vitaminizează organismul, are puternice efecte depurative, stimulează procesele de hematopoieză şi are efecte antiinflamatoare şi antitumorale.

Orz verde (poate fi folosită şi pudra) - 1-2 pahare/zi (se poate folosi şi pudra de orz verde). Dintre plantele studiate, orzul verde conţine cea mai mare cantitate de SOD (superoxid-dismutază), una dintre cele mai puternice enzime cunoscute cu capacitate extraordinară de a stopa procesele degenerative cauzate de radicalii liberi. Pe lângă aceasta, orzul conţine o cantitate enormă de vitamine, minerale şi alte fitoelemente.

✓ Păpădie -1/2 pahar/zi. Se poate lua în amestec cu sucul de pătrunjel sau urzică. Păpădia are efecte extraordinare asupra funcţiilor hepatice, ajutând ficatul că purifice sângele de toxine. Conţine mult betacaroten şi multe minerale şi are efecte deosebite asupra aparatului urinar.

✓ Strugure (roşu sau negru) -1-2 pahare/zi. Conţine substanţe cu puternice efecte anticancerigene: acidul elagic, quercitina, resveratrolul, seleniu. Este un dizolvator puternic al tumorilor. Când se consumă suc de struguri, ţesuturile bolnave şi degenerările grase, toate formele de materie morbidă par să se fragmenteze în particule minuscule şi să fie aruncate în fluidul sanguin pentru a fi duse la organele de eliminare.

✓ Sucul de la 2-3 lămâi/zi. Lămâia este bogată în vitamina C (agent antioxidant şi stimulent al imunităţii) şi alte substanţe anticanceroase (lactone şi cumarine), ce fac din ea un adevărat „măturător” al tumorilor. Poate fi folosit şi grepe-fruit-ul roşu, care este bogat în licopen.

Cătina  - 1 -2 pahare /zi (suc obţinut prin combinaţia a Va suc pur de cătină cu 3/4 apă). Cătina este foarte bogată în substanţe ce combat cancerul: vitamina C, beta-carotenul (care este bun stimulator al imunităţii, acţionând sinergie cu interferonul şi protejând timusul), beta-sitosterolul (substanţă antiinflamatoare şi antimutagenică, având efecte bune în tratarea cancerului mamar, cervical, pulmonar, a limfoamelor şi leucemiilor), izoramnetina (substanţă antioxidantă), kaemferolul (substanţă antitumorală şi antimutagenică, de 7 ori mai puternică decât guercitina, efecte bune în tratarea limfoamelor şi a leucemiilor), licopenul (un puternic antioxidant folosit în tratarea cancerului de prostată, mamar, cervical, uretral) etc. (ing. Ştefan Manea - Cătina şi uleiul de cătină).

Măceşe - 1-2 pahare/zi. Se folosesc măceşe bine coapte, puţin moi, culese toamna foarte târziu sau chiar după ce dă frigul, iarna. Se pun în blender, se adaugă apă cât să le depăşească puţin. Se mixează bine, apoi se strecoară prin tifon dublu, pentru a fi reţinuţi perişorii. Se adaugă miere după gust. Este un supliment major de vitamina C, betacaroten şi alte elemente valoroase.

Migdalele proaspete, uscate (nu prăjite) reduc aciditatea sucului gastric, inhibă activitatea peptică în mod semnificativ, sunt foarte nutritive şi conţin cele mai sănătoase grăsimi. Pe deasupra, migdalele dulci conţin vitamina B17 (laetril), considerată o vitamină antineoplazică. Poate fi preparat un delicios lapte de migdale: 14 migdale crude,1 linguriţă miere (se exclude în cazul diabetului), 1 banană sau 1 măr (facultativ), 1 cană (250 ml) apă călduţă. Se mixează la blender migdalele cu puţină apă călduţă, apoi se adaugă restul de apă şi celelate ingrediente şi se mixează bine. Se pot bea 1-2 căni pe zi.

Obs: Se vor folosi articolele de care dispuneţi în sezonul respectiv. De asemenea, nu se vor folosi toate sucurile enumerate într-o zi.
■ 1pahar = 250 ml

■ Gustul sucurilor care par mai greţoase (spre ex. sfecla roşie) poate fi corectat prin adăugarea câtorva picături de suc de lămâie.

■ In timpul curei exclusive cu sucuri, din prima zi a tratamentului, intern se vor folosi: ceaiurile, fineturile de plante, pulberile de plante, argila şi/sau cărbunele vegetal, iar extern se pot practica toate procedurile indicate.

■ în fiecare dimineaţă, cât timp va dura cura exclusivă de sucuri se va face o clismă cu 1,5 litri infuzie călduţă de muşeţel (pentru sporirea eficienţei se poate adăuga şi puţin Mărul-lupului). Apoi, se va mai practica o clismă, la o săptămână.

■ Cura internă cu argilă, vreme de 30 de zile. Se pune la macerat peste noapte 1 lingură pulbere de argilă la un pahar cu apă (100 ml). Dimineaţa, se amestecă bine şi se bea ca atare.

§ In continuare cura de sucuri şi crudităţi, timp de 12 luni. Se introduc treptat în alimentaţie salatele de crudităţi (de fructe şi zarzavaturi), instituindu-se un program de 2-3 mese regulate pe zi, fară să se mănânce nimic între mese. Se va consuma câte un pahar de suc înainte de fiecare masă, cu 30 de minute. Se recomandă suc de morcov, sfeclă roşie, urzică, orz verde, pătrunjel, strugure, grape-fruit, etc. în această perioadă, se pot consuma fulgi şi germeni de cereale, seminţe de dovleac, floarea soarelui, susan, in, migdale, polen etc. Totul se va consuma crud! Fructele nu se amestecă cu zarzavaturile la aceeaşi masă.

Consumaţi legume din familia cruciferelor: varză obişnuită, varză roşie, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, gulii.

Consumaţi alimente bogate în vitamina C: măceşe (excelează), cătină, coacăze, pătrunjel, kiwi, lobodă, ardei, urzici, broccoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, roşii, mazăre, fragi, etc.

Consumaţi alimente bogate în beta-caroten: sfecla roşie, morcov, cătină, dovleac cu miezul portocaliu, spanac, pătrunjel, coacăze, măceşe, avocado.

Este indicat consumul zilnic de seminţe de in şi ulei din seminţe de in (conţin acizi graşi omega-3 care modifică micro-mediul din sân, într-un interval surprinzător de scurt). Seminţele de in sunt considerate de Institutul American de Oncologie ca prezentând proprietăţi deosebite de luptă împotriva cancerului. La o clinică din S.U.A., după experienţe îndelungate efectuate de dr. L.Thompson pe un număr foarte mare de paciente, s-a dovedit eficacitatea seminţelor de in. După numai o lună de administrare a 25 g de seminţe de in pe zi (măcinate şi apoi consumate cu un pahar de apă), nodulii se reduc la jumătate. De aceea, se recomandă, atât preventiv, cât şi la persoanele cu cancer mamar, consumul de acizi graşi omega-3, care se găsesc în seminţele de in (poate fi folosit şi uleiul de in, 2 linguri pe zi). Este interzis consumul de grăsimi animale (unt, maioneză, smântână, grăsimi de porc etc.) care sunt bogate în grăsimi saturate şi acizi graşi omega-6, care potenţează efectul estrogenilor, conducând la producerea de tumori. Se recomandă să nu se folosească un alt ulei în afara uleiului de in şi a celui de măsline extravirgin (presat la rece).

Asociaţia Oncologică Bavareză menţionează în scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza drojdia de bere împotriva acestei boli. Se administrează vreme de 15-20 zile pe lună, câte 2-3 linguri de fulgi nutriţionali de drojdie pe zi (se cumpără de la Plafar) sau tablete ce conţin drojdie. Seleniul, precum şi anumite vitamine (conţine toate vitaminele din complexul B) conţinute de acest produs natural, măresc foarte mult rezistenţa organismului la orice gen de infecţie.

Uleiul de cătină conţine o pleiadă de antioxidanţi puternici şi substanţe imunostimulatorii: tocoferoli, alfa şi beta­caroten, licopen, zeaxantină, criptoxantină. Uleiul de cătină conţine de 10 ori mai mult caroten decât morcovul (C.Pârvu - „Universul plantelor”). Se administrează câte 50 de picături, de 2 ori pe zi, luate pe o bucată de pâine uscată. Se face o cură de 30 de zile, iar după o pauză de 7 zile, se poate repeta.

✓ Extractul din sâmburi de struguri este deosebit de eficace în combaterea radicalilor liberi şi în întărirea imunităţii. Se administrează 4 picături de 3 ori pe zi.

Miere propolizată - este un remediu antiinfecţios excepţional având şi efecte imunostimulatoare foarte puternice. Se obţine punând în 8 linguri de miere (polifloră) 4 linguriţe de tinctură de propolis (se găseşte în magazinele naturiste şi apicole), după care se amestecă bine până se omogenizează. Se ia câte o lingură de miere propolizată, de 3 ori pe zi, în cure de 3 săptămâni.

Cura cu polen - se consumă câte 1 linguriţă, de două ori pe zi, cu 10 minute înainte de masă. Cura durează 30 de zile. Se pot face 3-4 cure pe an. Consumul de polen determină intensificarea acţiunii sistemului imunitar în sensul fagocitării formaţiunilor tumorale, creşterea producţiei de celule imunocompetente, precum şi a producţiei de anticorpi specifici. Mai mult, polenul are un conţinut ridicat în seleniu (pe locul doi după nucile braziliene), iar aces: element are capacităţi antioxidante şi protectoare pentru multe forme de cancer. Pentru început este bine să verificaţi dacă nu sunteţi alergic la polen. Pentru a face acest lucru consumaţi mai întâi, doar 1-2 granule de polen şi apoi vedeţi cum se comportă organismul. Măriţi doza de fiecare dată câte puţin, până ajungeţi la cantităţile recomandate, în cazul efectelor adverse, întrerupeţi cura.

Grâul încolţit (şi alţi germeni). Nu numai că dă energie organismului, dar acţionează şi ca antioxidant, îndepărtând astfel metalele toxice şi acumulările de mucus din organism. Germenul de grâu conţine este o sursă naturală importantă de enzime, fier, magneziu, proteine, vitamina B şi E, vitalizând organismul. Germenii pot încetini procesul de îmbătrânire şi contribuie la reîntinerirea organismului. Se consumă 3-4 linguri de grâu germinat în fiecare zi. Dacă aveţi probleme cu dentiţia, puteţi da grâul germinat prin maşina de tocat, după care îl veţi combina cu puţină miere şi nucă măcinată şi alte seminţe crude, obţinând o pastă delicioasă şi extrem de hrănitoare. De regulă, se fac cure de 15 zile, urmate de două săptămâni de pauză. Se poate prepara un delicios lapte vegetai folosind grâul încolţit. în paharul blenderului se pun 3-4 linguri de grâu germinat, 1 lingură miere, 1/2 măr (opţional) şi 1 cană apă caldă. Se mixează bine 2-3 minute.

✓ Este recomandat să se prepare pâinea în casă, pâini micuţe, bine coapte, preparate din făină integrală.

în pagina „Reţete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentaţie crudivoră” veţi găsi o paletă largă de preparate pe care le puteţi folosi în timpul tratamentului, bineînţeles, ţinând cont de indicaţiile şi contraindicaţiile legate de afecţiunea dumneavoastră. Folosiţi, în mod special, reţete ce conţin ingrediente cu potenţial terapeutic pentru afecţiunea de care suferiţi.

Mărul-lupului (Aristolchia clematis), plantă cunoscută şi sub denumirea de curcubeţică sau remf - Infuzie din o jumătate linguriţă (aproximativ 1-1,5 grame) plantă uscată la o cană apă clocotită. Se lasă la infuzat 10 minute, ape: se strecoară. Se bea timp de 14 zile o cană de ceai, împărţită în două reprize. Apoi, timp de 14 zile - pauză. Se ma: poate face o cură tot de 14 zile, urmată iarăşi de pauză. Planta Mărul-lupului are efecte antitumorale şi antibiotice, măreşte rezistenţa fagocitară a leucocitelor, stimulează fagocitoza naturală, măreşte capacitatea de rezistenţă a organismului faţă de acţiunea agenţilor patogeni (C.Pârvu - „ Universul plantelor”). Atenţie! Nu se supradozează şi nici nu se administrează în cantităţi mari, deoarece are acţiune toxică mai ales asupra rinichilor şi a tubului digestiv Respectând această doză, nu există niciun risc de intoxicare. Planta este contraindicată în caz de insuficienţă renală sau boli renale severe.

Cura cu pulbere de Năprasnic şi Echinacea, de şase luni. Se administrează 1 linguriţă, de patru ori pe zl sublingual, 10 minute, după care se înghite cu putină apă. Cură de 3 luni, pauză 2 săptămâni, apoi se mai face o cură- Năpraznicul conţine cantităţi mari de germaniu (un oligoelement cu efect de stimulare a oxigenării celulare deosebi: de puternic). Se crede că această intensificare a oxigenării celulare este cheia vindecării tumorilor atât maligne, cat şi benigne. Năpraznicul este foarte folositor pentru a combate imediat efectele iradierii, precum şi pentru a îndepărta anumite sechele. Năpraznicul stimulează imunitatea, combate acţiunea radicalilor liberi şi măreşte rezistenţa organismului la stres. Echinacea este o plantă cu mare potenţial anticancerigen, stimulând imunitatea corpului.

Cura cu pulbere de Armurariu. Se consumă 1 linguriţă pulbere, de 4 ori pe zi, vreme de 3 săptămâni. După c pauză de 14 de zile, se mai poate face o cură. Această plantă activează sistemul imunitar (favorizând fagocitarea celulelor maligne), neutralizează radicalii liberi, reîntinereşte organismul, protejează funcţiile ficatului şi combate efectele adverse ale chimioterapiei.
^ Cura cu aloe. Se consumă înaintea meselor câte 6-8 cm dintr-o frunză verde de aloe proaspăt tăiată. Are o eficienţă deosebită, în pofida gustului amar. Este bine ca planta să aibă minim trei ani.

Alte indicati

Comprese pe zona mamară (şi pe regiunea ganglionilor inflamaţi), cu infuzie concentrată din Mărul-lupului (1 lingură la cană), care se ţin timp de 1-2 ore, după care pielea se usucă la aer. Se pot aplica şi comprese cu tinctură din aceeaşi plantă. După îndepărtarea compresei, pielea se usucă la aer. Ulterior se va aplica unguent de Gălbenele (se poate folosi şi un unguent de Mărul-lupului, de propolis sau alt unguent antitumoral). Pentru comprese se poate folosi şi tinctura de Rostopască.

Comprese cu alcoolatură de Tuia, care se aplică pe regiunea mamară (şi pe regiunea ganglionilor inflamaţi), o dată pe zi. Se lasă să acţioneze două ore, după care pielea se usucă la aer. Ulterior, se poate aplica unguent de gălbenele. Alcoolatura se prepară din planta verde. Se obţine uşor, punând într-o sticlă două sute de grame de frunze tăiate mărunt (se pot da prin maşina de tocat), peste care se toarnă un litru de alcool alimentar de 60 de grade. Recipientul se închide ermetic cu un dop şi se lasă 10 zile într-un loc călduţ, agitând zilnic conţinutul. Maceratul se filtrează, iar tinctura rezultată se toarnă în sticluţe care vor fi păstrate închise ermetic.


Cataplasme cu rădăcină de Tătăneasă (Symphitum officinale). Tătăneasa are proprietăţi antiinflamatorii şi antitumorale (datorită alantoinei). Eu am folosit-o în multe cazuri de chisturi sau noduli mamari, cât şi în cancerul mamar (chiar şi când era în faza de rană supurândă) şi a dat rezultate deosebite, chiar excepţionale. Se spală bine cu o perie rădăcinile proaspete de Tătăneasă, apoi se dau prin răzătoarea mică. Compoziţia se pune pe o frunză de varză (zdrobită în prealabil cu ajutorul unei sticle sau cu un sucitor de lemn) şi se aplică pe zona mamară. Totul se leagă cu o faşă lată de tifon sau pânză de bumbac pentru a adera la tegument. Se păstrează 1-2 ore. După folosire, rădăcina se aruncă. Acest procedeu are o eficienţă deosebită. Noaptea se pot pune cataplasme din frunze de varză, zdrobite în prealabil cu o sticlă sau un sucitor.

Obs.:
 Pentru că fiecare organism îşi are specificul său, încercaţi să vedeţi care din cele 3 aplicaţii (compresele cu Mărul- lupului, cu Tuia sau cataplasmele cu Tătăneasă) acţionează mai eficient în cazul dumneavoastră şi insistaţi folosind procedura respectivă. Alcoolaturile (preparatele pe bază de alcool) nu se aplică extern, sub formă de comprese, pe regiunea sânului, în cazul unei plăgi deschise, care supurează. în acest caz, se aplică o cataplasmă din rădăcină de tătăneasă răzuită (este foarte eficientă), gel de aloe, cataplasmă din faină de in şi suc de varză, se fac spălături cu decoct de Mărul-lupului şi Tătăneasă şi aplicaţii cu alifie de Gălbenele sau alifii antitumorale, alternând cu perioade când rana este lăsată fără nicio aplicaţie, aerisită pentru a se putea usca.

 Reflexoterapie (masaj aplicat special în regiunea tălpii piciorului) -15-20 de şedinţe consecutive (stimularea zonelor reflexogene pe releul cortico-hipotalamo-hipofizar-ovarian poate fi de un real folos prin reglajul hormonal conferit organismului), urmate de câte o şedinţă de întreţinere săptămânală.

Toate drepturile rezervate CALIVITA.BIO-SANATATE.COM @2017. Acest site este detinut, administrat si mentinut de Mihai Mihaescu, distribuitor independent al produselor CaliVita® International, singurul responsabil de continutul acestui site, iar reteaua CaliVita® International si entitatile sale operatoare nu au nicio responsabilitate cu privire la acest site. Toate produsele au T.V.A. inclus.

X