I.Cum apare cancerul?

Conform cercetarilor, un om de 70 kg are aproximativ 75000 de miliarde de celule (un gram de tesut uman contine aproximativ un miliard de celule!) care actioneaza intr-o armonie perfecta, formand un tot unitar. Fiecare celula isi are un program bine stabilit ,,traind si lucrand" pentru binele intregului organism. Celula este o unitate microscopica cu viata. In fiecare celula au loc mii de reactii complexe. 

Organismul uman este supus unor reinoiri celulare permanente. Unele celule mor si altele se nasc si le ocupa locul si functiile. Astfel, 200 de miliarde de celule din organism, mor in fiecare zi! Aceste celule vor fi inlocuite in majoritatea numarului lor cu alte celule- copii identice ale celor care mor, ce vor indeplini in continuare acelesi functii si roluri. Se crede ca in fiecare minut se divid 10 milioane de celule in corpurile noastre. Intr-un organism sanatos, celulele nu se divid si inmultesc haotic. Genele detin cheia multiplicarii celulelor.  

In fiecare celula (sunt si cateva exceptii) se afla un nucleu ce contine cromozomi, care la randul lor contin gene. In interiorul genelor se gaseste esenta vietii: ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic). ADN-ul este o molecula extraordinar de lunga, de forma unei scari rasucite, alei carei trepte alcatuiesc un cod unic (denumit codul genetic) de 4 litere: A, C, G si T. O gena este un segment ADN, iar in esenta, gena este o comanda care spune corpului cum sa functioneze. Gena este si ceva ce mostenesti de la parinti. Genele sunt transmise din generatie in generatie, ca o mostenire de familie. ADN-ul contine instructiuni explicite pentru toate activitatile celulei, si astfel directioneaza in mod exact cum ar trebui sa functioneze fiecare celula.De exemplu,  ADN-ul a dictat ce culoare sa aiba ochii nostri sau parul. Acelasi ADN cotroleaza rata de diviziune a celulelor. In anumite zone critice ale ADN-ului exista unele gene care stimuleaza cresterea celulelor si altele care franeaza cresterea lor. Astfel, o cale prin care poate aparea cancerul este procesul de vatamare a ADN-ului. 

Daca am pune la un loc tot ADN-ul din genele tuturor celor 75000 de miliarde de celule, el ar incapea intr-o cutie de marimea unui cub de gheata. Dar daca toat e aceste lanturi de ADN ar fi puse cap la cap, firul format s-ar intinde de la pamant la soare si inapoi de 400 de ori, adica ar avea o lungime de 130 de miliarde de Km! Daca ne gandim la intinderea terenului genetic si la faprul ca sute de milioane de Km de lant molecular al ADN-ului trebuie sintetizat, in mod normal, in inlocuirea zilnica a celulelor care mor, relizam o suprafata imensa pe care pot surveni mutatiile genetice.

Genele detin cheia multiplicarii celululare si pot fi tinta atacurilor si mutatii, care pot fi facute de cancerigeni. 

Mutatiile genetice sunt cele mai simple leziuni biochimice pe care le pot avea genele si pe care le putem intalnii, in mod normal, intr-o celula  obisnuita. 

Cancerul nu este un microb, su virus, nici vreun parazit sau vreo toxina si nici vreo alta substanta chimica, ci este o celula maligna, de la care porneste si din care se dezvolta populatia canceroasa. Celula maligna este o celula noua care inainte de cancerizarea ei, a fost o celula normala, sanatosa, care dintr-o multitudine de cauze, a fost transformata profund, inreversibil, intr-o celula straina de propriul organism. Celula maligna capata alte caractere si functii, care o determina sa devina atat de diferit fata de cea normala, si anume o celula independenta, care nu poate fi controlata. 

In momentul cand o celula normala a fost transformata inreversibil intr-o celula canceroasa, aceasta celula noua incepe sa se inmulteasca necontrolat, in cazul in care sistemul imunitar nu o distruge. Odata ce aceste celule se inmultesc, transmit caracteristicile unei cresteri necontrolate progeniturilor lor(celulelor fiice). O celula canceroasa va da nastere unei celule canceroase. Si ca rezultat va apare un tesut canceros alcatuit din celule maligne.

Celulele maligne nu mai indeplinesc functia celulelor normale. Sunt mari consumatoare de substante nutritive, avand un anabolism marit, conducand la slabirea si denutritia organismului. Mai mult ele scot din rezervele organismului (prin procesul de catabolism) aminoacizii si lipidele organismului pentru folosirea acestora in propiul profit. Astfel se explica faptul ca multi bolnavi de cancer ajung intr-un timp foarte scurt casetici (slabiti excesiv). Celulele canceroase secreta stimuli care duc la aparitia de noi vase in tumoare (proces denumit angiogeneza). Celule canceroase bine hranite vor sa creasca in noi zone fertile, si ajung, in vene sau in canale limfatice. In plus, celulele maligne au capacitatea de a secreta unele substante pe care le pot fabrica si care pot tulbura si altera buna functionare a unor tesuturi. Populatia canceroasa poate sa intoxice organismul gazda si sa altereze metabolismul acestuia.

II.Cauzele bolii canceroase

Orice boala are o cauza sau mai multe, boala fiind un proces natural (efectul) produs de o cauza.

Daca vom descoperii cauza si o vom elimina, efectul va disparea. Invers, niciodata nu vom reusi sa avem succes in vindecarea unei boli, daca nu vom descoperi cauza acesteia si n-o vom elimina. 

Multi cercetatori afirma ca fondul genetic mostenit de la parinti este factorul de baza in declansarea bolii maligne, la care sa adauga anumiti carcinogeni. E adevarat ca omenirea devine tot mai slaba si degenerata de la o generatie la alta si asta predispune la multe boli. Dar nu este obligatoriu ca un om care are un fond genetic slab, chiar cu predispozitii spre cancer, sa se imbolnaveasca de aceasta maladie. De ce asa? Se stie, ca ceea ce controleaza exprimarea unor gene sau franarea actiunii lor este chiar stilul de viata pe care il alegem si mai ales alimentatia pe care o avem. O alimentatie corecta, lipsita de alimente care favorizeaza procesul malign si bogata in substante ce ce combat cancerul vor face ca genele deficitatare care creeaza predispozitie spre cancer sa nu se exprime.

Alti specialisti cred ca acesta boala este un proces declanst de agentii cancerigeni. Dar nu acesta este adevarul sau cel putin problema atacului cancerigenilor asupra organismului este doar o particica de adevar. Doar simpla expunere la anumiti cancerigeni nu este suficient pentru a produce acesta boala infioratoare, cancerul.  De fapt, acesta este cauza profunda, fondul pe care apare si se dezvolta boala canceroasa. Iata cateva cauze majore:

- Intoxicatia cronica si acidoza 

Cancerul nu este o boala care poate fi luata prin contaminare. Nici transplantatea de tumori de la cei bolnavi la cei sanatosi nu se soldeaza cu inbolnavirea acestora din urma. Fortele de aparare anihileaza aceste celule straine, ele se dezvolta cei care sunt deja bolnavi de cancer. Acesta dovedeste ca este nevoie de un anumit mediu intern in care celula maligna sa traiasca, sa se dezvolte, sa se inmulteasca haotic si apoi sa distruga organismul.Cea ce modifica echilibrul mediului intern (hemostazia) al organismului este procesul cronic si sever de intoxicare care este supus zilnic corpul nostru. Toxicitatea (adica otravirea) refera la diverse aspecte, de la acumularea de mucozitati datorita consumului de carne si produse lactate, substante iritante si zaharuri  complexe, pana la depunerile de substante chimice artificiale, metale toxice si minerale. Toxicitatea provine din alimentatie (in cea mai mare masura), atmosfera, produse de igena personala, produse pentru igiena locuintei, materiale de costructie, etc.

Aceasta acumulare de toxine, fiind de natura acida, poate provoca inflamatii si congestionari ale tesutului, iar daca acest proces congestiv continua, va duce la blocarea respiratiei corecte la nivel celular (aspect direct legat de malignizare ) incat va produce moartea tesutului respectiv. Ciclul congestiilor si inflamatiilor va initia procesul mortii ciclice a celulelor, deschizand astfel calea spre instalarea cancerului.

- Colmatarea (infundarea) sistemului limfatic  

In paralel cu sistemul de vase sanguine, mai este o retea de vase prin care circula limfa, alcatuind sistemul limfatic. Aceste vase foarte fine, de 50 de ori mai subtiri decat firul de par, denumite capilare limfatice, se gasesc in toate tesuturile corpului. Sistemul imunitar si sistemul limfatic colaboreaza pentru a functiona ca un singur sistem.  Sistemul imunitar si limfatic actioneaza asemenea fortei politenesti si departamentului de salbritate,  reunite intr-o singura structura. Sistemul limfatic colecteaza gunoiul din fiecare celula; bineinteles, gunoiul este diferit, in functie de stilul de viata al fiecarei celule. Chiar si alimentele care devin nocive imediat dupa ce au fost ingerate declanseaza o reactie imunitara si limfatica. Mai mult, numeroasele alimente pe care oamenii le consuma zilnic supraincarca si colmateaza sistemul limfatic. Proteinele provrnite din carne, produse lactate, oua sunt abrazive (pot uza prin frecare) pentru mucoasele tesuturile si cavitatile din organism. Iar cand sistemul limfatic este incarcat, blocat,  numai poate elimina deseurile rezultate din metabolizare,  cat si produsi chimici si metalele grele ingerate. Rinichii, colonul si pielea sunt caile de evacuare ale sistemului limfatic. Cand acestea nu mai functioneaza corect, ganglionii limfatici incep sa se tumefieze (umfle) iar apoi apar tot felul de tumori.

- Putrefactia de la nivel intestinal

Eliminarea corespunzatoare a deseurilor provenind din digerarea alimentelor si metabolismul celular este tot atat de important ca si ingerarea alimentelor. Daca se va infunda colonul, sistemul limfatic se va bloca la randul sau. Asimilarea corespunzatoare a substantelor nutritive la nivel celular este blocata de deseurile retinute in colon. Aceasta situatie duce la formarea toxinelor si acumularea unei materii la nivel intestinal denumita ,,placa mucoida ". Aceasta placa mucoida este in mare parte produs secundar rezultat din descompunerea amidonului, zaharurilor si a produselor lactate. Daca peretii intestinali se acopera cu depuneri de placa mucoida (care este lipiciasa), organismul nu va mai reusi sa absoarba substantele nutritive de care are nevoie. Pe deasupra, placa mucoidala este un teren fertil pentru dezvoltarea culturilor de paraziti. Iata cateva din cele mai vinovate alimente care conduc la putrefactie: carnea, branza, laptele, iaurtul, ouale, alimentele ,,praf" , painea alba, condimentele, inghetata, prajiturile, etc. Carnea ingerata va imprumuta mirosul specific carnii intrate in putrefactie. Carnea se poate lipi de peretii intestinali provovcand intrarea in putrefactie a mucoasei si a invelisului intestinal. Important de retinut ca putrefactia transforma proteinele in produsi secundari toxici. Toxinele rezultate din fenomenele intense de putrefactie, penetreza peretele intestinului intoxicand intregul organism si desavarsind colmatarea sistemului limfatic.   

Cauzele aparitiei tuturor formelor de cancer sunt acidoza (insotita de inflamatii) si acumularea cronica de toxine la nivel celular.

- Actiunea cancerigenilor( pe locul 4 dupa cum vedeti)

Pe acest fond de intoxicare profunda a organismului - fapt ce genereaza o stare interna de acidoza cronica, severa, actiunea cancerigenilor are succes, reusind sa desavarseasca procesul de malignizare al unor celule din organism. Doar daca un corp este intoxicat cronic, agentii cancerigeni vor determina malignizarea unor celule.  

In categoria cancerigenilor care pot initia procesul malign pot intra diverse substante din industria chimica (reactivi, coloranti), din industria alimentara (consrvanti, dezinfectanti) sau alti constituenti ai produselor alimentare (aditivi, contaminanti), dar si produse alimentare contin pesticide, ierbicide, insecticide, ingrasaminte chimice, etc.

Celula maligna -rezultatul final de cancerizare a unei initieri celulare, ce deschide drumul unei celule normale spre cancerizare, poate evolua clinic latent pe un interval de 5, 10  sau posibil, si pana la 40 de ani. 

- Alimentatia reprezinta un factor esential de mediu care determina activitatea genelor

Unul din cele mai important beneficii al alimentatiei sanatoase este prevenirea bolilor despre care se crede ca au cauze genetice.Un adevar important este :dieta ne infuienteaza genele. Cercetarea spune ca substantele chimice din alimente pot altera codul histonelor si pot modifica secretia genelor, crescand sau diminuand riscul unei imbolnaviri. 

Fiecare boala are un substrat genetic. Genele sunt cele care ne dau predispozitia. Toti avem riscuri diferite de bola, datorita genelor noastre diferite. In organismul nostru, alimentatia reprezinta factorul de mediu care determina activiatea genelor. Genele inactive nu au niciun efect asupra sanatatii noastre. In timp ce nu stim in mod exact care sunt riscurile la care suntem predispusi, stim totusi in ce fel sa tinem sub control aceste riscuri. chair daca genetic nu avem o mostenire foarte buna, cu totii putem imbunatatii sansele de ne exprima genele sanatoase, oferind corpurilor noastre mediul cel mai bun cu putinta, adica cea mai buna alimentatie.

Cancerul nu este o boala ereditare, dar, ca si cazul multor boli, se poate mosteni un teren predispus, care in anumite situatii, poate mari riscul sau poate determina aparitia lui, in special in unele localizari. Chiar si dupa ce procesul de initiere a fost declansat, exista enzime care au capacitatea de a repara leziunile produse la nivelul ADN-ului cat si anumiti compusi antioxidanti, pe care ii putem prelua din hrana pe care o consumam. De aceea, este atat de important ca alimentatia noastra sa fie bogata in enzime, pe care le obtinem doar din legume, fructe, verdeturi si seminte germinate, consumate in starea lor naturala, fara sa fie supuse prepararii termice (la peste 43 grade C enzimele incep sa moara). De asemenea, substamtele antioxidante le gasim in cea mai mare masura tot in aceleasi feluri de produse. 

Dr. T. Collin Campbell in Studiul China a facut urmatoarea afirmatie (plina de speranta):

,,Eu am demonstrat in laboratorul meu pe animale de experiment ca dezvoltatrea cancerului poate fi pornita si oprita prin nutritie, in ciuda unei predispozitii genetice foarte puternice".

- Sistemul imunitar si lupta contra cancerului 

Sistemul imunitar poate deosebi celulele tale de oricare altele. Daca celule straine (de ex. microbii) patrund in corpul tau, globulele albe le identifica si le ataca. Se crede ca fiecare om are celule canceroase in el. Dar in cele mai multe cazuri, organismul gaseste aceste celule anarhice, le recunoaste ca fiind straine si le ucide imediat. Datorita organismului extraordinar cladit, fiecare celula din organism (cu exceptia celulelor rosii) are o gena numita P53, care citeste toate celulele canceroase si chiar tumorile. Aceasta gena poate determina sistemul imunitar sa suprime celulele canceroase si choar tumorile. Dar ce tine de dvs. faceti. Nu faceti alegerin defectuase in stilul de viata (alimentatie eronata, deprimare) pentru a nu determina o exprimare negativa a genelor si asfel a predispune organismul la mutatii genetice. Partea proasta consta in faptul ca la foarte multe persoane, aceasta gena salvatoare este inactiva, deci nu se exprima, si in acest caz sistemul imunitar nu actioneaza si in aceasta situatie celule canceroase se inmultesc si distrug organismul. Daca am adopta un stil de viata sanatos, am avea un sistem imunitar puternic, deplin functional, care nu ar permite dezvoltarea cancerului. 

- Stresul cronic poate influienta la aparitia sau evolutia cancerului.

Stresul blocheaza si suprima actiunea sistemului imunitar, dezechilibreaza actiunea sistemului endocrin si conduce la metabolice grave- toate acestea fac parte din puzlle-ul bolii neoplazice (cancerului). Spre exemplu, starea de tristete si depresia impiedica circulatia sangelui si activitate nervilor, incetineste actiunea ficatului, afecteaza digestia si nutritia si tinde sa epuizeze resursele interioare ale intregului organism si sa favorizeze decaderea si moartea. Aceste tulburari creaza conditiile pentru initierea sau promovarea procesului de cancerogeneza. Starea de tristeta impiedica gena P53 sa se exprime, si astfel vindecarea devine imposibila. 

In cursul cercetarilor pe animale cat si pe oameni, s-a observat stresul cronic reduce cu 50% numarul celulelor imunitatre numite NK (natural killer-celule natural ucigase). In mod normal, celulele NK au, in cdrul sistemului imunitar, rolul de a identifica virusii si celulele canceroase. 

in concluzie, stresul cronic poate accelara evolutia celulelelor canceroase si poate bloca astfel capacitatea organismului de a se lupta cu boala.

- Atacul radicalilor liberi asupra celulelor este ,,drama chimica" din interiorul celulelor  

Un radical liber este o molecula ce a pierdut un element vital al propriei stricturi- unul dintre electronii cu sarcina electrica ce se invartesc in perechi pe orbita. Pentru a face echilibrul radicalul fura innebunt un electron de la moleculele din vecinatate sau renunta la electronul ramas singur. Astfel, da nastere unei mutilari celulare, invadand proteina, grasimile si ADN-ul genetic al celulelor, desfigurandu-le si oxidandu-le. Daca tinta este grasimea, radicalul poate lansa reactii distructive in lant, care rup membranele, lasnd celulele prada dezintegrarii.  Intalnind proteina, radicalul poate smulge bucati din ea, distrugandu-i capacitatea de a functiona. Loviturile date ADN-ului, in special in interiorul minuscurilor uzine de energie numite mitocondrii, determina mutatii care incita celulele la comportament abernat, astfel pe termen lung,  declansadu-se procesul malign. 

Aproximativ un trilion de molecule de oxigen trec printr-o celula in fiecare zi, provacand cam 100000 de lovituri sau rani produse de radicalii liberi genelor ori ADN-ului celulelor. Vestea buna este ca enzimele antioxidante, functionand pe post de ,,patrule" se grabesc sa intervina si sa repare genele indepartand intre 99 si 99,9% din stricaciuni. Vestea proasta e ca zilnic raman 100000 de noi rani nevindecate, iar deterioararea se acumuleaza implacabil. Aceasta acumulare de stricaciuni la nivel celular, sau de resturi ale unei reparartii complete, este cea care alimenteaza procesul de imbatranire, marind pericoul de boala sau moarte.

Primul lucru care paote fi facut in aceasta directie consta in eliminarea, pe cat posibil, a tuturor surselor de radicali liberi ca: alimentatia eronata (grasimi trans, uleiuri ce contin grasimi polinersaturate, produse animaliere, aditivii alimentari, produse rafinate), apa de la robinet(cu adaos cu clor si flor), produse chimice, aparate cu microunde, fumul de tigare, smogul, stresul, etc.

Al doilea lucru este combaterea stricaciunilor provocate de radicalii liberi cu ajutorul antioxidantilor.

    Antioxidantii

Un antioxidant este o substanta chimica care poate dona un electron unui radical liber, fara ca ea insasi sa devina periculoasa. Astfel, un antioxidant care intalneste un radical, pune capat raidului turbat de distrugere al acestuia la nivel de celula sau chiar organism.

Nimic nu ajuta mai mult la mentinerea tineretii celulelor, a functionarii si rezistentei lor la imbolnavire, decat consumul unei cantitati insemnate de legume si fructe. Un mare doctor spunea ,,Daca nu mancati verdeturi, pur si simplu va iradiati singuri, expunandu-va fara rost degradarii celulare si cancerului". Studiile arata ca a manca 5 sau 6 portii de fructe si legume zilnic reduce riscul de cancer la jumatate si poate salva viata in multe alte moduri. 

Pentru a obtine o cantitate maxima de antioxidanti, alegeti fructele si legumele colorate in noante inchise. Pigmentii sunt indicatori pentru prezenta antioxidantilor. De exemplu, morcovii sau cartofii dulci de culoare portocaliu inchis sau legumele cu frunze de un verde inchis, cum ar fi spanacul, varza rosie, conopida, broccoli si salata contin cei mai multi carotenoizi antioxidanti, inclusiv betacarotenul si luteina. Strugurii negri, ceapa rosie si galbena au mai multa quercitina decat strugurii albi sau ceapa alba. Afinele, coacazele negre, datoria nuantei lor inchise, contin concentratii ridicate de flavonoizi antioxidanti. 

Afinele, coacazele, macesele, merisorul, capsunile, murele, zmeura sunt pline de antioxidanti care impiedica imbatranirea prematura a celulelor. Afinele, de exemplu, contin mai multi antioxidanti , numiti antocianine, decat orice alt aliment. 

Alegeti pe cat posibil fructele si legumele proaspete, si nu pe cele conservate. Desi conservarea nu distruge toate tipurile de antioxidanti, distruge totusi cativa, glutationul si indolii. In plus, enzimele sunt distruse prin fierbere. Alimentele crude au in general un continut ridicat de antioxidanti. Fierberea distruge o parte din acestea. Mancati legumele, cum ar fi broccoli sau conopida crude sau, daca alegeti sa preparati termic unele din ele, fiebeti-le putin, atat incat sa ramana inca tari. 

Printre antioxidantii importanti se numara enzime antioxidante foarte puternice, cum sunt superoxid-dismutaza si glutation-peroxidaza, apoi vitaminele C si E, carotenoidele (betacarotenul, licopenul, luteina, zeaxanina), seleniul, zincul, magneziul, si coenzima glutinica.  

III.Diversi factori sau substante implicate in initirea si / sau progresia bolii maligne

Cei mai multi factori ce maresc riscul aparitiei bolii maligne au de-a aface cu stilul de viata eronat, in special cu alimentatia, deci se poate afirma pe buna dreptate ca cele mai multe forme de cancer pot fi evitabile (prevenite). Dieta este factorul numarul unu implicat in carcinogeneza. Apoi urmeaza fumatul, alcoolul, diverse substante poluante si toxice, virusi, stresul, radiatiile, etc.

 

Fără să ne gândim prea mult la consecințe, consumăm des alimente care au un impact distructiv asupra sănătății și care ne cresc riscul de dezvoltare a uneia dintre cele mai temute categorii de boli: cancerul. Află care sunt unele  produsele presupuse "sanatoase" sau modul in care produse sanatoase pot deveni nocive si de aceea ar  fi indicat să le elimini din dieta ta alimentară.
 
Pop-cornul pregătit la microunde pare o gustare numai bună pentru serile în care urmărești filmele preferate, însă un grup de experți au descoperit că pungile din hârtie folosite pentru ambalarea boabelor de porumb conțin o cantitate semnificativă de acid perfluorooctanoic (PFOA).
 
Studiile efectuate pe șoareci de laborator au arătat că această substanță poate conduce la dezvoltarea a patru tipuri de tumori, scrie Dr. Andrew Weill. Mai mult, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA susține că PFOA are potențial carcinogen. Cu toate acestea, organizația menționează că cercetările nu au scos la iveală o asociere între această substanță și riscurile asupra sănătății umane.
 
Nu în ultimul rând, popcornul cu aromă artificială de unt ar putea fi extrem de dăunător organismului din cauza unei substanțe conținute, denumită diacetil. Inhalată constant și pe termen lung în formă vaporizată (de exemplu după deschiderea pungii aburinde de popcorn), această substanță ar putea provoca bronșiolită obliterantă, o afecțiune pulmonară gravă, care nu se tratează decât prin transplant, punctează dr. Weill.
 
Sucurile acidulate dietetice pot fi, de asemenea, nocive organismului, din cauza unui ingredient folosit pentru îndulcirea lor: aspartamul. Experții de la Centrul pentru Cercetarea Cancerului Cesare Maltoni au descoperit că expunerea la această substanță încă din perioada prenatală crește riscul dezvoltării cancerului. Concluzia este confirmată de o metaanaliză efectuată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, scrie Daily Mail.  Nu mai puțin de 20 de studii distincte au arătat că aspartamul din sucurile dietetice poate crește riscul de dezvoltare a cancerului. Mai mult, experții au observat că și alți îndulcitori artificiali, precum zaharina sau sucraloza, pot crește riscul apariției cancerului.
 
La fel de periculoase sunt și sucurile carbogazoase care conțin o cantitate semnificativă de zahăr, dar și alte substanțe chimice și coloranți ce pot crește riscul dezvoltării cancerului, scrie Natural News. De asemenea, băuturile de tip cola conțin o substanță periculoasă, denumită 4- metylimidazolul (4-MI), care oferă culoarea maro a lichidului. Despre această chimicală se crede că ar putea cauza cancer.
 
Chiar și cerealele, nucile sau alunele pot deveni toxice pentru organism și cresc riscul dezvoltării cancerului. Aceste produse devin nocive după ce dezvoltă mucegai care, mai departe, produce substanțe chimice periculoase, denumite aflatoxine, scrie Daily Mail. Acestea pot crește riscul de dezvoltare a cancerului la ficat. Experții de la Agenția pentru Standardele Alimentelor susțin însă că o cantitate mică de produse cu aflatoxină, consumate ocazional, nu presupun riscuri pentru organismul uman.

1.Consumul de carne creste dramatic riscul de cancere

Atunci cand se gateste carnea, inclusiv carnea de pasare ai chiar pestele, secreta substantele numite AHC (aminele heteociclice). Acestea se nasc din reactiile cu proteinele animale in timpul procesului de rumenire. AHC apare din reactiile induse in interiorul muschiului si sunt continute in carnea gatita. AHC sunt niste mutageni puternici, care pot stimula radicalii liberi si deteriora materialul genetic al celulelor. AHC declanseaza cancerul de colon, san, pancreas, ficat si vezica urinara. AHC ataca si inima declasand  cardiopatie ischemica.  

Nitrozaminele, substante chimice cancerigene se pot forma in stomac dupa ingerarea azotatului de sodiu din carnea conservata cum ar fi sunca, hot dogul, salamul si diverse mezeluiri.

Benzopirenul este o substanta cancerigena care apare la gatirea carnii pe gratar.  Benzopirenul este una din cele 4000 de chimicale aflate in fumul de tigara. Benzopirenul poate afecta stomacul, ficatul, colonul, intestinele, esofagul plamanii si sanii. Cu cat continutul de grasime in carne este mai mare, cu atat mai mare va fi concentratia de benzopiren.

- Carnea creste riscul cancerului glandelor limfatice  

Carnea rosie creste riscul de cancer la glandele limfatice. A manca hamburgheri mai mult de 4 ori pe saptamana inseamna mai mult dect dublarea riscului la femei limfom non-Hodking. 

- Relatia dintre cancerul de colon si dieta de carne 

Cancerul de colon, de asemenea este in strans legatura cu consumul de carne. Un studiu, arata ca cei care au consumat in mod regulat carne rosie, ca aliment principal, au avut o crestere semnificativa in riscul cancerului de colon. Si cei care consuma carne de peste si de pasare, nu coboara riscul de cancer de colon. un studiu australian a gasit o asociere intre cancerul de colon si produsele animaliere ca carnea rosie, ficatul, produsele lactate, ouale cat si produsele marii.

- Consumul de carne creste riscul de cancer mamar 

S-a demonstrat o asociere puternica intre consumul de carne si riscul cancerului mamar. Un studiu norvegian facut pe 14000 de femei a comparat persoanele care consumau carne de 5 sau de mai multe ori pe saptamana cu cele care consumau de 2 sau mai putine ori pe saptamana. Cele care au consumat de 5 ori / sapatamana au avut un risc de 2 ori mai amre de cancer mamar.

- Riscul cancerului ovarian si consumul de carne

Cancerul ovarian este mai frecvent printre consumatorii de carne. Acest cancer este dezastros deoarece este dectecat prea tarziu dupa ce s-a raspnadit la toate organele vitale. Acest cancer cat si cancerul de prostata care este la fel de periculos, se dezvolta mai repede deoarece actioneaza afecteaza intreg sistemul hormonal (fiind o cale mai rapida de raspandire). 

- Consumul de carne creste riscul de cancer la prostata

Un faimos studiul de sanatate ala adventistilor de ziua a saptea a stabilit relatia dintre dieta si cancerul de prostata. S-a descoperit ca este o relatie direct proportionala dintre consumul de carne, lapte, branza, oua, grasimi trans, produsele rafinate si cancerul de prostata.

- Cancerul cerebral si consumul de carne

Intr-un studiu american, tinerii care au mancat hot dog o data pe saptamana sau mai des prezentau un risc de 2 ori mai mare de tumori cerebrale decat cei care nu mancau deloc acest aliment. Mai mult, tinerii care mancau si alte soiuri de carne concentrata, cum ar fi sunca, bacon sau carnatii prezentau un risc cu 80% mai mare de cancer cerebral.

- Leucemia si crenvustii de tip hot dog

Conform unui studiu realizat de Scoala de medicina a Universitatii de Sud, California, tinerii care au mancat mai mult de 12 hot-doguri pe luna erau de 9 ori  mai predispusi la leucemie decat cei care nu mancasera deloc.

Vestea buna este ca indiferent ce alimentatie ati avut pana acum, schimband obiceiurile alimentare in bine se va observa o diferenta in bine. Datorita cailor variate prin care carnea si alte produse animaliere ne afecteaza mult din sanatate organismului nostru, organismul nostru poate fi pus din nou intr-o relatie normala printr-o dieta vegetariana. 

2.Laptele, produsele lactate si cancerul

Proteina din lapte (caseina) poate contribui in promovarea procesului de malignizare. Mai mult, laptele favorizeaza productia de mucus la nivelul tractului gastro-intestinal. Cancerul este hranit de acest mucus. Renuntind la lapte si produsele derivate, cat si la alte alimente care constituie hrana preferata a celulelor canceroase, acestea ,,mor" de foame. Hormonii animali continuti in lapte interfereaza in actiunile lor cu hormonii propiului organism, conducand la grave tulburari endocrine. Studiile facute au demonstrat ca atat carne cat si laptele sunt puternic raportate cu riscul de cancer mamar. ingestia laptelui deasemenea arata o puternica relatie cu cancerul de prostat si ovarian.

3.Ouale si cancerul

Ouale sunt extrem de bogate in colesterol (galbenusul). Cancerele fatale de colon si ovarian au fost raportate la consumul de oua. Alte studii de asemena au sugerat ideea ca ouale pot sa creasca riscul de cancer ovarian. Consumul de oua de asemena este asociat cu decesul prin cancer de prostata. 

4.Grasimile, colesterolul si cancerul

Majoritatea oamenilor stiu ca daca ai colesterolul mare trebuie sa te ingrijorezi pentru inima ta, dar ei nu stiu ca trebuie sa iti faci griji si in ce priveste cancerul. In experimentele facute in ,, Studiul China",  s-a descoperit ca, pe masura ce colesterolul scade de la 179 mg/dL la 90 mg/dL, se micsoreaza si prezenta bolilor: cancer de ficat, de colon, de plamani, de san, leucemii la copii, leucemii la adulti, tulburari mintale la copii si adulti si boli de stomac si esofag. 

Oxigenului ii place grasimea; el se dizolva de 8  ori mai repede in grasime decat in apa. Oxigenul este mai atras de anumite tipuri de grasimi decat de altele. Pe masura ce grasimea absoarbe oxigen, devine treptat ranceda sau ,, peroxidata" si mult mai periculoasa. Este plina de molecule de ,, hidroperoxid lipidic" - unul dintre cei mai periculosi radicali liberi. Odata ingerata, molecula de hidroxid lipidic, incurajata de caldura corpului, de diverse enzimi, precum si de fier si de cupru, se sparge eliberand teribilul radical liber hidroxil care accelereaz distrugerea celulei. 

Grasimile cu adevarat nocive sunt si cele polinesaturate, cum sunt cele din uleiul de porumb, care absoarbe nebuneste oxigenul, devin repede rancede sau oxidate si revarsa o multime de radicali liberi. Rezultatul: deteriorarea ADN-ului din celule, si inmultirea reactiilor inflamatorii. Studiile arata ca grasimile polinesaturate dezvolta boli autoimune, favorizeaza cancerul si au un efect advers asupra sistemului imunitar. Dintre cancere, amintim cacerul de colon si rect, sau al glandei mamare si de prostata, al organelor genitale(ovar, uter, testicul) precum si cancerul de ficat, de pacreas. Toate sunt legate de acest fel de alimentatie (in general hipercalorica preponderent constituite din lipide trans). 

Dar care  din grasimi trebuie evitata mai mult in cancer? Desigur sunt vizate mai intai cele de origine animala (carne, lactate, oua). Dar pot fi puse in discutie si grasimile vegetale (uleiurile), care contin in majoritate acizi grasi polinesaturati (porumb, floarea soarelui, soia), si care astfel ridica si ele unele probleme in cancer. 

Drama consta in escrocheria prin care publicul a fost facut sa creada, pe o parte,  ca uleiurile vegetale sunt produse naturale (deoarece sunt extrase din plante), iar pe de alta parte ca sunt benefice in organism in masura in care previn bolile cardiovasculare. Uleiurile vegetale rafinate si mai ales margarina nu sunt produse naturale, ci denaturate deoarece procesului de productie. Astfel consumam acizi grasi denaturati, care nu exista in natura si care antreneaza efecte dezastroase in organism.

Acizii grasi trans (AGT) au efecte negative asupra sanatatii. Sursele principale de acizi trans sunt: margarina, produsele lactate, dresuri vegetale, majoritatea alimentelor grase coapte la cuptor sau prajite cu lei, alimente procesate (pentru cresterea duratei de valabilitate).

5.Obezitatea si cancerul

Obezitatea este o boala metabolica; cancerul este o boala metabolica. Aceasta asociere nu este intamplatoare. Obezitatea se asociala cu un risc de cancer esofagian, pancreatic, mamar, renal, uterin, de col uterin, de prostata, vezica biliara si intestin gros. O consecinta a obezitatii si in mod special a grasimii intraabdominale, este dezvoltarea rezistentei la insulina, cea ce duce la cresterea secretarii insulinei de catre pancreas. Se stie ca excesul de insulina contribuie la producerea cancerului. 

6.Excesul caloric si cancerul

Este un cerc vicios; cu cat mancati mai mult, cu atat mai mult oxigen trebuie sa prelucrati, si astfel va puteti astepta la o mai mare deteriorare a celulelor. Reducerea caloriilor micsoreaza producerea de radicari liberi Cercetarile au aratat ca cei mai masivi barbati, de orice varsta, prezentau cel mai ridicat risc de deces. Daca sunteti un barbat de varsta mijlocie, durata de viata se va prelungi cu 40%, daca sunteti printre cei mai slabi din generatia dvs. ( nu malnutrit), in loc sa fiti printre cei mai grasi. Conform unui studiu realizat in SUA, reducerea zilnica a caloriilor cu o treime a diminuat proliferarea celulelor canceroase din colon cu 43%.

7.Diverse metode de preparare a alimentelor si cancerul

Este bine sa se evite prajirea pe carbune sau afumarea alimentelor deoarece aceasta metoda de preparare eliberaza hidrocarburi aromatice policiclice, acestea fiind carcinogene. Oameni de stiinta apreciaza ca hidrocarburile prezente in 50-100 de hamburgheri prajiti pe carbune sunt suficiente pentru a cauza cancerul.

Frigerea carnii la temperatura produsa de flacara de gaz sau de arderea lemnului, poate da nastere unor produsi cu potential cancerigen de tip benzopiren-un cancerigen puternic.

​Obiceiul de afuma preparatele din carne sau anumite brazeturi, destul de intalnit la multe popoare a dus la cresterea imbolnavirii de cancer gastric, dar si cel al esofagului, colonului, ficatului, pancreasului etc. Fumul produs, mai ales prin arderea materialelor lemnoase (ex.: rumegus), contine unele substantre cancerigene dovedite experimentral (benzo(3,4)piren si alte hidrocarbonate aromatre policiclice).

Prin incalzirea mancarii peste 100-110⁰ C , componentele alimentare, in special cele proteice (aminoacizii, creatina, peptidele), pot suferi modificari de structura facand ca unele din ele sa devina substante care vor avea un potential risc cancerigen (sursa: Lancet, 353:689, 1999).

In hambugerul prajit s-au pus in evidenta substante cu activitate mutagena, iar in carnea de vaca prajita s-a izolat o noua substanta, Me1Qx, cu activitate puternica mutagena. (Prof. dr. doc. Al. Trestioreanu, medic sef la Institutul Oncologic Bucuresti).