Constipatia reprezinta una din cele mai frecvente acuze gastrointestinale, dar este dificil de definit cu precizie. Dupa criteriul frecventei, se considera drept constipatie, eliminarea a mai putin de 3 scaune pe saptamana. In situatii de exceptie, chiar eliminarea a mai putin de 3 scaune pe saptamana poate fi considerata normala, daca nu este insotita de disconfort sau de dificultatea evacuarii.

Intestinul gros este primul organ pe care trebuie să-l îngrijim în mod invariabil, înainte de a se produce efectiv o vindecare la nivelul întregului organism.” 

Constipatia se caracterizeaza prin cantitatea redusa si consistenta crescuta a materiilor fecale, dificultatea defecatiei si senzatia evacuarii incomplete.

⇒ Fara  digestie, absorbţie şi eliminare, organismul moare. Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor provenind din digerarea alimentelor şi metabolismul celular este tot atât de importantă ca şi ingerarea alimentelor.

Constipatia rezulta fie din progresiunea prea lenta a bolului fecal prin colon: constipatia de transport, fie printr-o perturbare a evacuarii rectale: constipatia de evacuare, denumita dischezie.

Constipatia de retentie se instaleaza in cazul anomaliilor de volum ale colonului si rectului (megacolon, dolicocolon, megarect), care pot fi congenitale sau dobandite.

Constipatia prin obstructie se observa in stenozele colorectale si anale:polipi, tumori, boala Crohn, bride, compresiuni, etc.

Constipatia prin deficit de rezidii apare atunci cand continutul intestinal este redus sub limita stimularii motilitatii. Cel mai frecvent se datoreaza alimentelor cu continut redus de fibre vegetale (fibrele nefiind digerate si suferind un proces de hidratare in colon, maresc volumul continutului intestinal.

Consumul in exces al unor alimente bogate in tanin (afine), mucilagii (orez), calciu (branza), favorizeaza constipatia. La fel, reducerea globala a aportului de alimente (post, cura de slabire) duce la lipsa de stimulare a peristalticii colonului (miscarile de transport in masa devin mai rare si mai scurte).

In functie de contextul instalarii constipatiei, aceasta poate fi clasificata in:

-simptomatica (secundara), ce apare pe fondul unei boli si poate fi rezolvata odata cu aceasta; secundara functionala survine in bolile care afecteaza structurile nervoase si musculare parietale ale colonului si rectului;
-accidentala care survine in absenta unei boli cauzatoare;
-habituala (idiopatica) care este de fapt constipatia-boala si este cel mai frecvent tip de constipatie intalnit in tarile dezvoltate, find determinata de o serie de factori psihologici si fiziologici.

In constipatia primara (habituala) istoricul este lung, uneori din copilarie sau de la pubertate, deseori din timpul graviditatii sau, se instaleaza la varste inaintate. Debutul constipatiei la nastere sau la prima copilarie sugereaza o anomalie congenitala. Frecventa scaunelor este variabila, cu interval intre emisii de cateva zile. Scaunul de constipatie are consistenta dura, este fragmentat sau fecalom, uneori acoperit cu sange provenind de la hemoroizi sau fisuri anale, care fac dureroasa defecatia si prin contractii reflexe accentueaza constipatia. Prezenta sangelui si a durerii la defecatie pot fi insa manifestarea unei boli organice reprezentand cauza si nu consecinta constipatiei.

Constipatia poate evolua timp indelungat fara simptome. In perioada de manifestare bolnavii acuza dureri abdominale insotite de balonari care cedeaza prompt dupa emisia de scaun. Alte simptome dispeptice care se pot asocia sunt inapetenta sau anorexia, senzatia de plenitudine, greturile, dispepsia biliara. Restrictiile alimentare autoimpuse pot agrava constipatia. Bolnavii cu labilitate psihica dezvolta reactii anxioase , depresive sau obsesive. Pot aparea simptome ca cefalee, transpiratii, insomnie, subfebrilitati.

⇒ Miliardele de celule din care este format organismul depind de asimilarea corectă a substanţelor care se produce la nivel intestinal. Dacă se va înfunda colonul, sistemul limfatic se va bloca şi el la rândul lui. Asimilarea corespunzătoare a substanţelor nutritive la nivel celular este blocată de deşeurile reţinute în colon. Această situaţie duce la formarea toxinelor şi la acumularea unei materii cleioase la nivel intestinal denumită „placă mucoidă”. Această placă mucoidă este în mare parte un produs secundar rezultat din descompunerea amidonului, a zaharurilor şi a produselor lactate. Dacă pereţii intestinali se acoperă cu depuneri de placă lipicioasă, organismul nu va mai reuşi să absoarbă substanţele nutritive de care are nevoie. Pe deasupra, placa mucoidă este un teren fertil pentru dezvoltarea culturilor de paraziţi.

⇒ Ultima fază a procesului digestiv se petrece în colon sau intestinul gros, lung de 1,5 m şi populat cu miliarde de bacterii, drojdii şi alte microorganisme, cunoscute sub denumirea de floră intestinală. Unele dintre acestea ajută la detoxifierea reziduurilor şi la prevenirea infecţiilor. Un echilibru corect între microorganismele din flora intestinală previne atât constipaţia cât şi diareea. Colonul nu secretă niciun fel de enzime digestive. Cu toate acestea, la nivelul colonului se produce un fel de digestie, prin intervenţia bacteriilor. Mucusul din sistemul limfatic este deversat tot în colon, urmând a fi eliminat.

⇒ O dietă sănătoasă va declanşa tranzitul intestinal la aproximativ 30 de minute după masă. Persoanele cu intestine sănătoase au cel puţin un scaun pe zi, omogen, ce va fi evacuat uşor (corect este ca numărul de mese să fie acelaşi cu numărul de scaune, deci două sau trei). Dacă veţi înţelege importanţa regularităţii meselor (este un lucru foarte important), vă veţi bucura şi de experienţa regularităţii scaunelor. Reziduurile alimentare se deplasează prin intestin datorită peristaltismului - mişcări ritmice involuntare. Durata unui tranzit sănătos socotit din momentul ingerării hranei şi până la producerea mişcărilor intestinului, este între 12-36 de ore. Dacă tranzitul intestinal este încetinit, atunci procesele de fermentaţie şi putrefacţie se vor intensifica. Toxinele vor penetra peretele intestinal şi vor ajunge fluxul sanguin, iar efectele vor fi cefalee, lipsa clarităţii în gândire sau confuzie, balonare, dureri abdominale, respiraţie urât mirositoare, pierderea strălucirii pielii, oboseală, aritmie cardiacă şi mai târziu, posibil, cancer de colon. Constipaţia poate da stări de indispoziţie generală şi poate conduce şi la alte probleme, cum ar fi hemoroizii.

⇒ Faza interdigestivă a activităţii intestinale este o fază specială de curăţire. Boli inflamatorii sau ulceraţii şi alte tulburări pot, foarte probabil, afecta tractul intestinal dacă intestinul nu reuşeşte să ducă la bun sfârşit această fază de curăţire la sfârşitul fiecărei mese. Tractul intestinal NU POATE intra în această fază de activitate, dacă stomacul şi intestinul subţire nu sunt golite de toată hrana şi respectiv reziduurile alimentare. Imediat după terminarea mişcării tuturor reziduurilor alimentare din stomac şi intestinul subţire în colon, tractul gastrointestinal superior intră în faza interdigestivă (au loc mişcări peristaltice speciale). Mulţi oameni nu cunosc faza interdigestivă, deoarece nu au niciodată stomacul gol, deci nici intestinul subţire. A mânca neregulat şi între mese forţează intestinul să menţină mereu faza digestivă şi să fie lipsit de activitatea esenţială de curăţire din faza interdigestivă. O masă obişnuită va necesita în jur de patru ore pentru a curăţa tractul intestinal, presupunând că nimic altceva nu se va mai consuma între mese. A mânca sau a bea băuturi nutritive între mese întârzie golirea cu mai multe ore. Mâncând înainte de culcare, putem fi siguri că o parte din hrană se va afla în tractul intestinal în timpul nopţii şi chiar în dimineaţa următoare.Nu ar trebui să se consume niciun aliment între mese, nici măcar o nucă. Acest obicei este de o mare importanţă.

⇒ Cauza principală a constipaţiei este de obicei o dietă necorespunzătoare. Alimentele rafinate sărace în fibre alimentare şi insuficienţa fluidelor încetinesc funcţionarea sistemului digestiv, la fel lipsa exerciţiului, stresul prelungit, sarcina şi, foarte rar o cauză fundamentală, ca hipotiroidia sau cancerul de colon.

⇒ Iată câteva din cele mai „vinovate” alimente de producerea constipaţiei: brânza, laptele, iaurtul, ouăle, carnea, alimentele „praf", pâinea albă, condimentele, îngheţaţa, prăjiturile etc. Eliminaţi produsele rafinate din alimentaţie şi înlocuiţi-le cu produse integrale.

⇒ Carnea ingerată vă împrumută (dă) organismului mirosul specific al cărnii intrate în putrefacţie (descompunere). Carnea se poate lipi de pereţii intestinali provocând intrarea în putrefacţie a mucoasei şi a învelişului intestinal. Este important de notat că putrefacţia transformă proteinele în produşi secundari toxici. Consumul alimentelor din came reprezintă o cauză principală a apariţiei constipaţiei, tulburărilor intestinale, cancerului de colon. Carnea nu conţine fibre alimentare, iar proteina animală zăboveşte mult pentru digestie determinând putrefacţia.

⇒ Carnea, laptele, ouăle, brânzeturile nu au fibre absolut deloc! Pâinea şi cerealele, ar putea în mod normal să fie o sursă importantă de fibre alimentare, cu o condiţie: cerealele să fie utilizate integral. Problema este că faina din care se prepară pâinea noastră este făină albă. Orezul consumat de noi este de regulă decorticat. Fibrele, preţioasele fibre, sunt separate, îndepărtate, iar consecinţele nu întârzie să apară. Pâinea albă pe care atât de mulţi oameni o consumă în fiecare zi este un inamic al sănătăţii care operează lent şi constant asupra consumatorilor. Mâncaţi alimente bogate în fibre, renunţând la alimentele rafinate, procesate şi bogate în grăsimi. Folosiţi pâine preparată din faină integrală şi orezul brun. Eliminaţi pâinea albă şi produsele care conţin faină albă.

⇒ Persoanele cu profesii sedentare sunt deosebit de predispuse la constipaţii. Introduceţi suficiente exerciţii fizice în programul zilnic (plimbări în ritm vioi, alergări, gimnastică, înot). Exerciţiul fizic stimulează digestia şi peristaltismul intestinal.

⇒ Reeducaţi-vă modul de a respira. învăţaţi să respiraţi abdominal.  Acest tip de respiraţie este cel mai sănătos şi are ca efect mărirea peristaltismului tubului digestiv şi accelerarea proceselor de digestie şi a tranzitului intestinal.

⇒ Anumite medicamente - între care analgezicele, antidepresivele, antibioticele, pilulele contraceptive etc. pot produce deshidratare (deci întărirea materiilor fecale) şi constipaţii. In mod paradoxal şi folosirea regulată a laxativelor poate fi cauza constipaţiei, slăbind intestinul şi facându-l mai leneş. Evitaţi, pe cât posibil, folosirea medicamentelor.

⇒ Beţi zilnic suficiente lichide pentru a face scaunele mai moi, voluminoase şi uşor de evacuat. Creşteţi cantitatea de apă dacă sunteţi corpolent sau activ sau dacă vremea este călduroasă.

⇒Stresul cronic este o altă cauză principală a constipaţiei. Nervii simpatici şi parasimpatici ai sistemului nostru r.ervos autonom controlează tractul digestiv prin intermediul unor neurotransmiţători produşi de glandele suprarenale. Epuizarea glandelor suprarenale (prin stres şi alimentaţie greşită) poate produce epuizare nervoasă, ceea ce va avea zrept efect constipaţia. Aşa cum unele persoane reacţionează la stres printr-o migrenă sau o eczemă, altele fac diaree sau se constipă. Mai ales frica, îngrijorarea, închiderea în sine şi izolarea, negativismul şi tristeţea acţionează nociv iiupra funcţionării intestinale. Adoptaţi o dispoziţie mulţumitoare, deschisă, liniştită, bucuroasă, optimistă.

⇒Tulburările digestive, cum sunt constipaţia (în special cea atonă), digestia dificilă, balonarea, dispepsia, dischinezia biliară sau chiar anumite forme de gastrită au drept cauză principală lenevirea organismului, care nu este pus sistematic să facă o activitate fizică susţinută. Intregul nostru sistem digestiv a fost proiectat să reactioneze optim atunci când facem efort fizic şi suntem activi. In schimb, atunci când avem o viaţă sedentară, toate procesele digestive, inclusiv cele de eliminare, sunt inhibate în mod natural.

⇒ Evitaţi mâncatul prea mult la o masă, întrucât acest lucru duce la constipaţie. Incheiaţi masa fară a avea senzaţia de „plin”.

⇒ Evitaţi orice fel de îmbrăcăminte care apasă pe abdomen. Imbrăcămintea nu trebuie să lase urme roşii pe piele. Evitaţi folosirea curelelor strâmte sau a cingătorilor care blochează acţiunea intestinelor şi creează congestii.

Remedii naturiste in tratarea constipatiei 

□ Strategia tratării acestei boli se bazează pe adoptarea unei alimentaţii sănătoase, bogată în fibre celulozice (fructe, legume, cereale integrale), consum suficient de apă, exerciţiu fizic suficient şi o dispoziţie optimistă.

⇒  Incepeţi dimineaţa cu un „duş intern”, adică un ceai cald. Pentru prevenirea constipaţiei este esenţial consumul adecvat de lichid. Sunt recomandate şase până la opt pahare pe zi. Un pahar de apă fierbinte înainte de micul dejun poate stimula mişcarea intestinală prin reflexul gastrocolic.

⇒  O clismă rece de un volum scăzut este adesea folositoare pentru readucerea intestinului la obiceiuri bune de eliminare. Injectaţi o seringă de tip minge (seringă pentru irigarea urechii înfundate - de la farmacie) cu apă rece de la chiuvetă în rect, ţineţi un minut şi daţi afară. Va urma, de regulă, o mişcare intestinală. Folosiţi acest tratament, la aceeaşi oră zilnic, pentru a stabili o regularitate funcţională. Nu exageraţi cu clismele, executând această procedură mai mult de 3 săptămâni, pentru că se poate crea dependenţă.

Dietă:
✓  Un excelent mijloc de reglare a tranzitului intestinal este consumul pe stomacul gol a două linguriţe de miere, dimineaţa, imediat după trezire (în cazul în care persoana nu este diabetică). Prin enzimele pe care le conţine, mierea este un bun activator al proceselor de eliminare, având şi un efect de reglare a florei intestinale.

✓  Doua linguri de ulei de ricin, cu un pahar de suc ​​de fructe este unul dintre cele mai rapide si eficace remedii  pentru constipație.

✓  Iată câteva din alimentele care au o acţiune laxativă: prunele, merele, caisele, smochinele, perele, bananele, sfecla roşie, pepenele galben, consumate integral.

✓ Sucurile de spanac, dovleac, urzică, leuştean, sfeclă roşie, castravete, mere, struguri, pere au un efect laxativ puternic. Sucul de spanac, prin prezenţa oxalaţilor, determină stimularea peristaltismului intestinal, fiind foarte eficient în combaterea constipaţiei.

✓ Constipaţia poate fi cauzată şi de o carenţă de magneziu. în acest caz, consumaţi alimente bogate în magneziu: seminţe de floarea-soarelui, migdale, soia, nuci, alge marine, taină integrală de grâu, mei, spanac, banane, legume cu frunze verde închis, avocado, germeni de grâu etc.

✓ Folosirea de tărâţă de grâu aduce rezultate spectaculoase în reglarea tranzitului intestinal şi combaterea constipaţiei. O cantitate bună pentru normalizarea tranzitului intestinal este aceea de una până la patru linguri (cu vârf) de fulgi de tărâţă. Tărâţa brută are capacitate hidrofilă şi este preferabilă în tratamentul problemelor intestinale. Tărâţa brută grăbeşte tranzitul intestinal într-o măsură mai mare decât cea gătită (coaptă). Se poate folosi în amestec cu salatele de fructe la micul dejun. Tărâţa de porumb este în mod semnificativ mai bună decât cea de grâu pentru uşurarea constipaţiei. Se pot asocia şi fulgii de cereale (de ovăz, orz, musli, etc.), care se pot consuma împreună cu fructe la micul dejun.

✓ Prunele uscate conţin dihidroxifenilistan, care stimulează motilitatea intestinală. Puteţi lăsa în apă la macerat (de seara până dimineaţa) prune uscate, smochine, stafide şi seminţe de in. Dimineaţa, se scot fructele şi se consumă câte un păhărel din macerat cu 10 minute înainte de fiecare masă. Fructele înmuiate le puteţi combina cu fulgi de ovăz, 1 lingură de tărâţe, mere rase (sau alte fructe) şi puţină miere (în cazul în care nu este contraindicată) şi consuma la micul dejun. Veţi obţine un preparat puternic în stimularea tranzitului intestinal, foarte nutritiv energizant.

✓ Bananele, merele şi alte fructe conţin o substanţă numită pectină, care înglobează o cantitate mare de apă. timpul înaintării sale de-a lungul tractului digestiv, pectina atrage şi bacteriile şi reziduurile din peretele intestin Poate, de asemenea, avea un efect vindecător care calmează membranele intestinale şi redă tonusul musculi Smochinele conţin atât fibră, cât şi pectină, iar micile seminţe acţionează ca un stimulent uşor pentru intestine. S constatat că boabele de soia încolţite au proprietăţi laxative.

✓ Pot fi consumate patru până la şase măsline la fiecare masă. Au un efect laxativ.

✓ Zeama de la varza murată (moare) stimulează digestia, deblochează eliminarea şi ajută la dezintoxican tractului digestiv. Consumaţi 2 pahare de moare de varză zilnic. Este indicat ca la prepararea verzei murate să nu s pună prea multă sare. Lucrul acesta va fi posibil în cazul în care veţi introduce puţin hrean ras. Persoanele care a contraindicaţii severe la folosirea sării vor evita acest preparat (boli severe de rinichi, hipertensiune arterială, bo reumatismale).

✓ Folosiţi usturoi în alimentaţie pentru a reechilibra flora intestinală.

✓ In fiecare seară se administrează înainte de culcare 1 lingură de ulei de Măsline, după care se consumă câteva picături de suc proaspăt de lămâie (pentru efectul antivomitiv). Tratamentul durează 1 lună şi se reia la nevoie. Consumaţi morcov şi ţelină crudă, date prin razatoarea fină, peste care turnaţi suc de roşii din belşug. Sucul de roşii accelerează procesele din intestinul gros, iar fibrele alimentare din morcov şi din ţelină acţionează ca un pistor care împinge afară materiile reziduale.

✓ Consumaţi des salată de lăptucă, spanac şi păpădie asezonate cu ulei de măsline. Salata verde, avand un volum mare, joacă rolul unui piston care împinge conţinutul intestinului şi îl curăţă, în timp ce uleiul de măsline imprimă un caracter laxativ. Spanacul conţine oxalaţi, iar Păpădia - substanţe amare ce măresc peristaltismul şi stimulează tranzitul intestinal.

✓ Cura cu polen - consumaţi 1 linguriţă de polen, de 2 ori pe zi, cu 10 minute înainte de masă. Anumite substanţe active din polen stimulează activitatea întregului tub digestiv, având şi un efect reglator al tranzitului şi al florei intestinale. Polenul conţine şi substanţe antibiotice care combat infecţiile tractului digestiv. Pentru a vă convinge că nu sunteţi alergic la polen, începeţi cura consumând 1-2 grăuncioare de polen, apoi ziua următoare mai măriţi doza, până ajungeţi la cantitatea recomandată.

Fitoterapie:
✓  Macerat din rădăcină de Genţiană, seminţe de In şi tărâţe de Grâu. Intr-un litru de apă se pun 4 linguri de tărâţe de grâu, 3 linguri de seminţe de In. Se lasă de seara până dimineaţa, apoi se filtrează (seminţele de in se pot consuma) şi se beau 2-3 căni pe parcursul zilei. Genţiana stimulează foarte puternic secreţia şi eliberarea sucurilor gastrice şi a bilei necesare procesului de digestie, stimulează peristaltismul, eliminând majoritatea tulburărilor digestive. Seminţele de In au o acţiune mecanică datorită mucilagiilor, acţionând chiar şi în constipaţii rebele.

✓ Tinctură de fructe de Soc - se administrează dimineaţa, pe nemâncate, 1-2 linguri de tinctură de Soc, diluate într-o cană de apă (sau ceai). Se face o cură de 3-4 săptămâni. Acest preparat deblochează tranzitul intestinal, fiind de un imens ajutor pe termen lung persoanelor constipate sau cu o eliminare leneşă. Are şi un puternic efect de eliminare a toxinelor din organism.

Alte indicaţii:
✓Automasaj - Preparaţi uleiul de masaj adăugând câte trei picături de ulei de Rozmarin şi de Măghiran la 5 linguriţe de ulei de măsline. Masaţi-vă cu acest ulei timp de câteva minute în fiecare zi partea inferioară a abdomenului şi pe urmă zona şalelor, cu mişcări ferme, blânde, în sensul acelor de ceasornic.

✓ Gelul de Aloe este bun laxativ, stimulează tubul digestiv şi combate inflamaţiile tractului digestiv. Consumaţi în fiecare zi 4-5 cm de frunză de Aloe, proaspăt tăiată şi ulterior spălată. Cura durează timp de 3 săptămâni.

Evolutii si complicatii ale constipatiei

Complicatiile constipatiei sunt mai frecvent locale, colorectale, colite, sigmoidite si rectite catarale, colon iritabil, diverticuloza, pericolita, fisuri anale, prolaps rectal, hemoroizi, ocluzie-mai ales la varstnici prin fecalom. Pot aparea complicatii abdominale extra-colorectale: hernii, eventratii, dichinezii biliare, infectii urinare sau, complicatii generale: neuroza astenica, cancerofobie, cefalee, migrena, anemie, alergie alimentara.
 

Prevenirea constipatiei

- hrana completa, predominanta alcalina si bogata in fibre, legume crude, fructe prospete si sub forma de sucuri: morcovi, portocale, piersici, struguri, rubarba, prune, coacaze, dimineata si intre mese

- mancati incet si imbibati bine cu saliva hrana

- nu amanati niciodata sa mergeti la toaleta, atunci cand aveti nevoie

-faceti exercitii complete, care intereseaza toate partile corpului, in scopul stimularii organelor interne

Alte remedii naturiste de tratare a constipatiei si masuri de auto-asistenta

- nu folositi niciodata laxative de sinteza! Pe langa efectele lor secundare, acestea slabesc peretele rectal si devin in timp din ce in ce mai putin eficiente, incat sunteti obligati sa mariti doza. Intervine fenomenul de obisnuinta, intestinele devin tot mai lenese, laxativele mentin raul, in loc sa vindece

- consumati cel putin 2 litri de apa pe zi (atentie, apa nu sucuri sintetice sau alte lichide cumparate !), incepand cu un pahar de 250 ml dimineata pe stomacul gol.

- se amesteca intr-o cana miere cu seminte de susan pana se omogenizeaza si se ia dimineata pe stomacul gol 1-2 linguri din acest amestec .

- se mananca prune uscate tinute 8 ore in apa, 10-15 bucati pe zi, pot restabili tranzitul intestinal

- se consuma fructe uscate: prune, caise, smochine, stafide inmuiate in apa si bea apa in care au fost inmuiate fructele

- se ia cate o lingurita cu miere de 3 ori pe zi, de preferat cu suc de mere

- se iau zilnic doua linguri cu ceapa tocata amestecata cu ulei de masline

- se bea in fiecare dimineata o cana de decoct de crusin

- se pune in mancarea de la masa de seara, o lingura cu ulei de masline

- se iau dimineata pe stomacul gol, 2-3 linguri de tarate de grau puse de seara la inmuiat intrun pahar de lapte sau apa

- se bea de doua ori pe zi cate o cana cu suc de varza acra, are efecte similare cu cele ale laxativelor

- se consuma pe stomacul gol morcovi rasi sau un pahar de suc de morcovi

- se fierbe 30 de minute coaja de la o portocala prospata, se arunca apa si se mai fierbe coaja 20 de minute si se indulceste lichidul cu 20 g de miere; se bea aceasta licoare pe stomacul gol sau la 3 ore dupa cina

- clisma, o data pe zi: un litru de apa calduta, la care se adauga o lingurita de sare, ceai de musetel sau glicerina

- bai de sezut

- supozitoare cu glicerina si carbogazoase

- cataplasme reci pe regiunea abdominala, de doua ori pe zi, aplicate cate 3 ore aproximativ, de fiecare data, sau in timpul noptii

- exercitii de relaxare, frectii si masaje prin malaxarea zonei inferioare a abdomenului, presopunctura

- ceaiuri cu efect mai usor: nalba-mare, nalba, urzica cruda sau fiarta cu lapte, coada-calului

- semintele de in contin mucilagiu (sau ulei de in), o substanta cu proprietati lubrifiante si deci capabila sa faciliteze scaunul: o lingurita de seminte de in la doua cani de lichid

- se bea apa argiloasa timp de 10-15 zile: o lingurita la jumatate de pahar de apa

- se merge in fiecare zi, la aceeasi ora, la toaleta, reduce refluxul de defecare

- cand constipatia persista, cand masurile de auto-asistenta raman fara efect, cand constipatia alterneaza cu diareea, trebuie sa mergeti neaparat la medic.