Cardiopatia ischemica se caracterizeaza prin deficitul de hranire a inimii cu sange prin ingustarea vaselor de sange sau spasmul vaselor coronare. Cardiopatia poate sa fie asimptomatica (evidentiabila doar la electrocardiograma sau cu aparatul SCIO) sau manifestata prin dureri intense in zona inimii. Daca nu se trateaza poate duce la infarct miocardic. Infarctul miocardic apare dupa astuparea brusca a unei ramuri a arterelor coronare.

Produse naturale CaliVita recomandate in tratarea cardiopatiei ischemice:

► Super Coenzyme Q10 Plus :1-1-0 dupa masa, doua cure apoi o pauza, creste rezistenta muschiului inimii printr-o oxigenare adecvata a celulelor tesuturilor.

► Senior Formula :1-1-0, dupa masa, alimenteaza muschiul inimii cu vitaminele, mieralele si nutrientii esentiali de care acesta are nevoie, asigurand vitalizarea acestuia si functionarea corespunzatoare in variate conditii.

► Rhodiolin :1-0-1 dupa masa, 2-3 luni continuu, relaxeaza sistemul nervos neurovegetativ si scade suprsolicitarea inimii.

► Omega 3 :0-1-1 in timpul mesei, fluidizeaza sangele, reduce nivelul de colesterol si trigliceride, impiedica agregarea trombocitara, creste aportul de oxigen al tesuturilor, contribuie la eliminarea reziduurilor de grasime, toxine si calcar de pe peretii arteriali.

- Recomandat ar fi sa se consuma apa alcalina (vezi aparatul Aquarion), care are un rol important in privinta prevenirii / stoparii acidozei care sta la baza oricarei boli. Este deosebit de important prin faptul ca un consum regulat al acestei ape duce la eliminarea din corp a metabolitilor cu potential toxic-cancerigen, dezacidificarea organelor si tesuturilor, normalizarea absorbtiei intestinale a nutrientilor, hranirea si hidratarea optima a celulelor, curatirea colonului, ridicarea imunitatii, oxigenarea intregului corp si in special a creierului. Efectele se manifesta atat la nivelul celor 3 sisteme anatomice de baza - neuronal, hormonal si imunitar (aflate intr-o stransa interconectare) - precum si la nivelul organelor si al circulatiei sanguine.

Dietoterapia în cardiopatia ischemică

în studiile Interheart şi Interstroke, efec­tuate în ultimii 10 ani, în 52 de ţări răs­pândite pe toate continentele, s-a arătat că jumătate din infarctele miocardice şi aproape jumătate din accidentele vascu­lare cerebrale ar putea fi prevenite dacă s-ar consuma o dietă cardioprotectoare, vasoprotectoare. Cum ar trebui să arate o astfel de dietă este subiectul articolului de faţă. Vom prezenta recomandări succinte destinate omnivorilor, dar şi sfaturi desti­nate atât omnivorilor, cât şi vegetarienilor.

OMNIVORI şi VEGETARIENI

- Consumaţi zilnic nuci, pentru a preveni infarctul miocardic.
în studii efectuate la Universitatea Loma Linda, dr. Fraser a descoperit că un consum mai mare de nuci a fost asociat cu un risc scăzut de boli coronariene. Studii ulterioare de la Harvard şi alte universităţi au confir­mat aceste rezultate. Relaţia inversă dintre consumul de nuci şi bolile coro­nariene (puţine nuci în alimentaţie - o prevalenţă mai mare a bolilor coro­nare), susţinută de studiile alimentare controlate, a avut implicaţii practice importante, deoarece multe persoane care încercau să îşi îmbunătăţească sănătatea urmând recomandările ani­lor ‘90-2000, de a reduce consumul de grăsimi alimentare, evitau nucile, deoarece ele sunt bogate în grăsimi, dar în felul acesta par să se fi supus unui risc mai mare de deces. Nucile, chiar şi atunci când sunt adăugate unei diete oarecare, fară a-i scădea numărul de calorii, nu determină creşterea în greutate, ci chiar ajută în controlul greutăţii. Un consum moderat de nuci, de cel puţin cinci ori pe săptămână o mână de nuci (7-8 nuci întregi), va fur­niza beneficiile descrise anterior. Din fericire, beneficiile consumului de nuci se obţin şi la omnivori, ca şi la vegeta­rieni, şi la cei care fac exerciţiu fizic, şi la cei care nu prea fac, şi la bărbaţi, şi la femei, şi la tineri, şi la vârstnici.

-  Inlocuiţi cerealele rafinate, zahărul şi cartofii cu produse cerea­liere integrale.
•        înlocuiţi pâinea albă cu pâine integrală.
în studii efectuate la Universitatea Loma Linda şi la Harvard, această în­locuire duce la scăderea cu 30-40% (!) a riscului pentru infarct miocardic.
•        înlocuiţi orezul alb cu orez brun, integral.
Din nou, pentru cei ce consumă frecvent orez alb, rafinat, există ris­curi similare consumului de pâine albă, iar înlocuirea acestuia cu orez integral va aduce beneficii similare înlocuirii pâinii albe cu cea integrală, într-un studiu efectuat la Universita­tea Harvard, s-a constatat că riscul de infarct miocardic a scăzut cu 30% la cei ce consumau orez brun (integral), faţă de cei care consumau cantităţi si­milare de orez alb.

- Nu înlocuiţi grăsimile cu carbohidraţi simpli sau rafinaţi (amidon).
De obicei, persoanele care descoperă că au cardiopatie ischemică/boală coro­nariană sunt sfătuite să reducă grăsimile din alimentaţie şi nu de puţine ori le înlocuiesc cu şi consumă mai multe glucide simple, cereale rafinate (amidon) şi cartofi. Cercetarea a demonstrat că nu este o schimbare pozitivă pentru preve­nirea infarctului miocardic. Principiul modificării dietei trebuie să fie înlocu­irea grăsimilor nesănătoase cu grăsimi sănătoase şi a glucidelor nesănătoase cu glucide sănătoase.

- Menţineţi greutatea corporală sub media populaţiei generale pe toată durata vieţii.
Un studiu efectuat la Universitatea Loma Linda din California, a deschis ochii cercetătorilor din toată lumea în legătură cu faptul că nu este sănătos să câştigi în greutate odată cu creşterea în vârstă şi că, pentru a preveni infarctul miocardic, diabetul şi cancerul, este important să menţinem o greutate corporală sub me­dia populaţiei generale (care, de regulă, se îngraşă cu vârsta). Este bine să avem un indice de masă corporală (greutate/ înălţime2) care să fie mai aproape de 21 decât de 25.

- Inlocuiţi laptele şi iaurtul inte­gral cu lapte şi iaurt degresat, iar lacta­tele grase cu lactate degresate.
Dincolo de impactul nefast al gră­similor saturate şi trans asupra inimii, laptele nu este cea mai bună sursă de calciu şi, în plus, atunci când se consumă în cantităţi mai mari de una-două porţii pe zi, poate creşte riscul pentru cancer de prostată.

- Lăsaţi-o mai încet cu brânza.
Brânzeturile conţin calorii în proporţie de 70-75%, sub formă de gră­simi saturate şi trans. Chiar şi cele parţial degresate conţin destul de multe gră­simi: 50-55% din totalul caloriilor. Două treimi din grăsimile din brânză sunt saturate, iar la fiecare 100 g de brânză avem un aport de 100 mg colesterol.

- Reduceţi consumul de sare şi veri­ficaţi-vă periodic tensiunea arterială.
Se estimează că un procent consistent din infarctele miocardice sunt cauzate de hipertensiunea arterială. Dieta sărată este unul din vinovaţii principali care interferează cu menţinerea unei tensiuni arteriale normale.

- Consumaţi mai multe fructe şi legume.
Se estimează că aproximativ 31% din bolile arterelor coronare sunt cauzate de un consum redus de fructe şi legume. Dincolo de fibre, vitamine şi minera­le, fructele şi legumele conţin multe substanţe fitochimice cu proprietăţi antiinflamatoare, antioxidante şi anticance- rigene. De exemplu, fructele şi legumele oranj, galbene sunt bogate în flavonoizi, care au proprietăţi antitrombotice, antiischemice, antioxidante şi vasorelaxante. Sucul de struguri roşii conţine antocianine şi flavonoizi (pigmenţi anti- oxidanţi), care scad riscul de formare a trombilor sanguini.

- Folosiţi fasole (leguminoase) şi soia în mod regulat.
Fibrele alimentare, grăsimile polinesaturate, proteinele vegetale şi substanţele fitochimice, cum ar fi izofla- vonoizii (genistein şi diadzein) din soia, au efect cardioprotector.

- Evitaţi produsele de panificaţie şi patiserie care conţin: margarină, uleiuri hidrogenăte, uleiuri tropicale (cocos, palmier).
Ele sunt bogate în acizi graşi saturaţi şi trans, care cresc riscul pentru infarct miocardic.

- Feriţi-vă de sursele de grăsimi trans.
Cele mai mari concentraţii se găsesc în cartofi prăjiţi (3,4 g/l100g), gogoşi (3,2 g/100 g), patiserii (daneze, dar şi de tip Fornetti) şi chipsuri de porumb, pro­duse de panificaţie (plăcinte, prăjituri, biscuiţi, crackers, pizza), în majoritatea margarinelor şi în grăsimile vegetale fo­losite în aluaturi.

- Consumaţi rar ouă, mai ales gălbenuş.
Albuşul de ou furnizează o prote­ină cu o valoare biologică mare, dar gălbenuşul este o sursă bogată de coles­terol, furnizând până la 250 mg coleste­rol/ou.

- Asiguraţi-vă în dietă de surse de acizi graşi omega 3.
Dacă nu consumaţi peşte, includeţi în meniul zilnic alimente bogate în acizi graşi omega 3, cum ar fi nucile, seminţele de in (uleiul de in) şi soia.

- Reduceţi consumul de uleiuri vegetale, preferându-le pe cele mononesaturate.
Folosiţi cu economie ulei de măsline sau de rapiţă în locul uleiului de floarea- soarelui. Alte surse de grăsimi monone- saturate sunt nucile, măslinele, avocado.

- Beţi un pahar mare de apă când vă treziţi şi câteva între mese.
Studiul Apa, alte fluide şi boala co­ronariană, efectuat de cercetători de la Universitatea Loma Linda, a indicat faptul că vâscozitatea generală a sânge­lui, vâscozitatea plasmei, hematocritul şi fibrinogenul (toţi aceştia sunt consi­deraţi factori de risc în apariţia cardi­opatiei ischemice) pot să crească prin deshidratare. Rezultatele acestui studiu demonstrează că cei care consumă mai multă apă simplă şi care sunt actual­mente sănătoşi reduc la jumătate riscul de a muri în urma unui infarct miocar­dic. Acelaşi procent de reducere a riscu­lui este înregistrat şi în cazul adoptării oricăror altor măsuri preventive clasice precum abandonarea fumatului, redu­cerea colesterolului sanguin, exerciţiul fizic sau menţinerea greutăţii ideale. Deoarece creşterea consumului de apă este o modificare simplă a stilului de viaţă, aflată la îndemâna oricui, acest simplu obicei poate salva viaţa a mii de oameni din România, fară să implice costuri financiare semnificative.

- Fiţi activi zilnic.
22% din bolile coronare sunt cau­zate de inactivitatea fizică. Exerciţiul fizic zilnic reduce tensiunea arterială, reglează glicemia, reduce colesterolul, îmbunătăţeşte controlul greutăţii, preve­nind astfel infarctul miocardic.

OMNIVORII

- Eliminaţi sau reduceţi la mini­mum consumul de carne roşie, grasă.
Carnea roşie are o concentraţie mare de acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi şi conţine cantităţi substanţiale de coles­terol şi fier hemic, care poate să crească riscul de boli coronariene. în studii efec­tuate la Universitatea Loma Linda şi la Harvard, consumul de carne de vită a fost asociat cu un risc mai crescut de boli co­ronariene, în special în rândul bărbaţilor.

- Eliminaţi treptat carnea din alimentaţie.
Vegetarienii au, în general, doar jumă­tate din riscul omnivorilor de a muri din cauza unui infarct miocardic.

- inlocuiţi orice alt fel de carne cu peşte.
Consumul de peşte în cantităţi foarte mici poate scădea riscul de evenimente coronariene fatale în cadrul unei diete omnivore. Din studiile efectuate la Uni­versitatea Harvard, dincolo de o porţie, maximum două de peşte pe săptămână, nu există beneficii pentru inimă. O porţie este considerată a fi 100-110 grame de peşte pregătit.    

In concluzie, cum arată aşadar o di­etă care să prevină infarctul miocardic? Simplu, ea combină in cursul unei zile o abundenţă de legume şi zarzavaturi cu fructe, cu leguminoase (păstăioase), cu pâine şi cereale integrale, cu soia şi în­locuitori de lapte. Dacă se consumă lac­tate, ele vor fi degresate, iar ouăle, mai ales gălbenuşul, rare. Datele actuale nu susţin consumul de carne ca modalitate preventivă în cazul infarctului miocar­dic. în sfârşit, să nu uităm să folosim zilnic, din abundenţă, apă plată.
 

Alte remedii naturiste si masuri de auto-asistenta recomandate in cardiopatie ischemica:

- se consuma pe parcursul unei zile tinctura de roinita - 10 picaturi de 3 ori/zi, maces - 15 picaturi de 3 ori/zi, rozmarin - infuzie din 2 g la 250 ml apa (400 ml/zi), valeriana - 10 picaturi de 3 ori/zi; menta - infuzie din 5 g la 250 ml apa (500 ml/zi), talpa-gastii - infuzie din 5 g la 250 ml apa, paducel - infuzie din 5 g la 250 ml apa (dimineata), mesteacan - infuzie prelungita (2 ore) din 10 g la 250 ml apa;
- se vor evita grasimile animale, carnea de porc, dulciurile rafinate, cerealele rafinate;
- in primele zile (1-3 zile) se va tine dieta hidrica (1,5 l zilnic) compusa din sucuri de mere, morcov si spanac, decocturi de cereale (secara, ovaz, grau), limonade indulcite cu miere. Treptat, se introduc in alimentatie legumele pasate, fructele coapte, cerealele bine fierte si terciuite, laptele proaspat (circa 14-16 zile). Dupa 14-16 zile se trece treptat de la alimentele fierte la cele crude;
Sucurile biologice (0,5-1 litru/zi) se mentin in alimentatie cel putin 42 de zile;
- se interzice cu desavarsire consumul sarii in primele 14 zile!
- se consuma:
- fructe cu efect benefic in afectiunile cardiovasculare: afine, coacaze negre, fragi, lamai, pere, mure, struguri, piersici, caise;
- legume: usturoi, ceapa, hrean, varza, spanac, tomate, linte, soia;
- cereale: secara, orz, grau, mei, hrisca (fierte sau mai bine incoltite).