„Aerul este întâia necesitate a vieţii. Se poate trăi mai multe zile fără hrană şi câteva zile fără apă, însă numai câteva momente fără aer. ” Julius Gilbert White - Abundant Health

„ Sănătatea întregului corp depinde de funcţionarea sănătoasă a organelor respiratorii. ” Ellen White - Healthful Living

"Aerul, elementul cel mai important  al vietii, pentru ca este gratuit de cele mai multe ori nu este apreciat la adevarata lui valoare"

□   Nevoia vitală de oxigen
„Fiecare celulă a corpului trebuie să respire. Prin fluidele ţesuturilor, celula obţine oxigen şi elimină bioxid de carbon. Acest transport de aer din afară către celule şi scoaterea celui uzat afară se numeşte respiraţie. Acolo, în ţesut, este folosit oxigenul. Materia este continuu arsă la nivelul celulei. Acest proces se numeşte oxidare. A fost numit pe bună dreptate ,flacăra vieţii’, pentru că are loc o ardere la fel de adevărată ca un foc obişnuit.” (Clifford R. Anderson, M.D. - Modern Ways to Health, 34,35)

 

„Când alimentarea cu oxigen a celulelor normale este întreruptă, ele sunt afectate în mod atât de serios, încât nu mai pot efectua arderea, deoarece oxigenul este ceea ce este necesar pentru această reacţie. Atunci celula îşi procură energie din metabolizarea zahărului în acid lactic, ceea ce nu asigură energie adecvată pentru a menţine o structură şi o funcţionare normală. Astfel celula devine canceroasă.” (Zâne R. Kirne, M.D., M.S. -Sunlight, 96)
Poarta de intrare a aerului este nasul. Fosele nazale sunt căptuşite cu ţesuturi prevăzute cu o bogată circulaţie sanguină care ajută la încălzirea aerului ce pătrunde în căile respiratorîir Când vremea este rece, vasele de sânge nazale se dilată şi încălzesc aerul. Când vremea este caldă, aceste vase s'c contractă. Pentru a funcţiona bine, mucoasa nazală trebuie menţinută umedă cu ajutorul unor glande nazale ce secretă fluid şi cu amorul lacrimilor ce curg în nas prin tubul lacrimal.

Bronhiile sunt căptuşite cu cili - perişori fini - care se mişcă dinspre alveole spre căile respiratorii superioare, ca un covor rulant. Mucusul este astfel transportat în sus unde este eliminat. Prin aceasm metodă, microbii şi particulele de praf sunt împiedicate de a pătrunde în alveolele pulmonare unde oxigenul din aeKeste preluat de globulele roşii şi transportat la toate celulele organismului.

□  Informaţii uluitoare

⇒ Plămânii se destind, în procesul respiraţiei, de aproximativ 670 de milioane de ori în timpul unei vieţi! Nu contează unde ne aflăm - în Antarctica, în deşert, într-un oraş poluat sau într-o junglă fierbinte şi aburindă - alveolele pulmonare, au nevoie de aer cald, umed, fără praf, fum sau microbi.

⇒ Corpul omenesc are nevoie de foarte mult oxigen. In medie, omul adult inspiră de fiecare dată cam 1/2 litru de aer. Dacă respiră cam de 14 ori pe minut, el primeşte 6,5 litri de aer pe minut. Plămânii inspiră circa 16,8 până la 28 metri cubi de aer zilnic. Un adult are nevoie de un spaţiu pulmonar cam la fel de mare cât este suprafaţa unui teren de tenis de câmp. S-ar putea să ni se pară că este imposibil să fie atâta spaţiu în piepul unui om, dar asa stau lucrurile. In plămân broniiile se despart în ramificaţii mai mici, care se ramifică la rândul lor în bronhiole şi mai mărunte. Aceste bronhii se terrmină în sute de milioane de săculeţi de aer minusculi numiţi alveole. Pereţii alveolelor sunt extrem de subţiri, consistând într-un singur strat de celule de numai 0,01 mm grosime. în medie, o alveolă are numai 250 microni în diametru; 40 de alveole puse una lângă alta nu vor măsura decât 1 cm!

⇒  Cei aproximativ 25 m³ de aer (3m x 3m x 2,75 m), dintr-o cameră care nu este aerisită vor fi în mod absolut dăunători respiraţiei, de fapt otrăvitori, prin respiraţia unei singure persoane timp de 15 minute. Două persoane adulte, un copil şi o lumânare vor produce cel mai înalt grad de contaminare admisibil în 5 minute! De aceea, camerele de locuit ar trebui dotate cu o mică fereastră care să fie deschisă permanent pentru a aproviziona cu aer proaspăt camera, fie vară, fie iarnă.

⇒  Angeline Strandal, la vârsta de 104 ani, răspunzând la întrebările despre cum a reuşit să atingă această vârstă, afirma că obiceiurile de viaţă şi alimentaţia vegetariană au făcut din organismul său o adevărată fortăreaţă. „Niciodată nu am fumat. De asemenea nu am băut. Aceasta este una din calităţile mele. Şi las fereastra de la dormitorul meu deschisă 365 de zile pe an... întotdeauna cer de le Dumnezeu să-mi dea încă o zi...” Cultivaţi obiceiul de a folosi aerul proaspăt în timpul zilei şi noaptea dormiţi cu ferestrele deschise.

⇒ ​Capacitatea a doi plămâni medii este de aproape 3 litri de aer. Dacă în fiecare inspiraţie este schimbat numai ceva mai puţin de 'A litru, înseamnă că în plămâni rămâne o mare cantitate de aer uzat.

□  Efectele unei respiraţii corecte, profunde
Educatorul sanitar, E. White, prezintă simplu, dar cu o claritate cuceritoare, efectele pozitive ale respiraţiei profunde respiraţia abdominală), dar şi implicaţiile tulburătoare ale unei respiraţii superficiale (respiraţia costală):
„Pentru a avea un sânge bun, trebuie să respirăm bine. Inspirarea adâncă, deplină, a aerului curat, care umple plămânii cu oxigen, purifică sângele. Ei îi dau o culoare vie şi îl trimit, asemenea unui curent dătător de viaţă, în fiecare parte a corpului. O bună respiraţie linişteşte nervii, stimulează pofta de mâncare, îmbunătăţeşte digestia şi produce un somn sănătos, înviorător.
Plămânilor ar trebui să li se acorde cea mai mare libertate posibilă. Capacitatea lor creşte prin activitate liberă; ea scade dacă sunt îngrădiţi şi apăsaţi. De aici, efectele dăunătoare ale practicii atât de răspândite, în special în ocupaţiile sedentare, de aplecare a corpului asupra lucrului. în această poziţie este imposibilă respiraţia profundă. Respiraţia superficială devine în scurt timp un obicei, iar plămânii îşi pierd puterea de a-şi mări volumul. Un efect similar este produs prin folosirea corsetului [sau al hainelor strâmte - n.n.]. Părţii inferioare a pieptului nu i se Iasă suficientă libertate; muşchii abdominali, care au fost făcuţi să ajute la respiraţie, nu se pot desfăşura pe deplin şi plămânii sunt stingheriţi în activitatea lor.
Astfel, nu este primită o cantitate suficientă de oxigen. Sângele se mişcă greu. Substanţele de excreţie, toxice, care îr trebui aruncate afară în timpul exalării sunt reţinute, iar sângele devine impur. Nu numai plămânii sunt astfel afectaţi, ci şi stomacul, ficatul şi creierul. Pielea devine lividă, digestia este întârziată, inima este afectată, creierul întunecat, îindurile sunt confuze, moralul scade, întregul organism devine deprimat şi inactiv şi în mod deosebit susceptibil de a îmbolnăvi.” (E. White - Divina vindecare, p.273-274)
Aerul curat şi proaspăt prezintă următoarele avantaje pentru corp şi minte:
⇒ Asigură o circulaţie sănătoasă a sângelui.
⇒ împrospătează corpul - îl ajută să fie puternic şi sănătos.
⇒ Linişteşte nervii - aduce calm şi seninătate minţii.
⇒ Stimulează apetitul şi ajută digestia.
⇒  Induce un somn profund şi dulce.

□   Respiraţia abdominală reprezintă modul corect şi sănătos de respiraţie
Folosirea diafragmei în respiraţie sau respiraţia abdominală, spre deosebire de cea costală, permite plămânilor să se umple complet cu aer şi să reziste mai bine la îmbolnăvire. Dacă oamenii ar învăţa să inspire aerul pe nas şi nu pe gură, Enm fac foarte mulţi, numărul cazurilor de îmbolnăviri respiratorii s-ar reduce simţitor. De asemenea, dacă oamenii ar ăr. ăţa să respire utilizându-şi întreaga lor capacitate pulmonară şi într-un ritm firesc, natural, atunci nu numai că bolile rtsoiratorii ar deveni o raritate, ci oamenii ar fi capabili de performanţe fizice şi intelectuale incredibile.
Cum ne-am pierdut reflexul de a respira corect? Prin multe mijloace: de la purtarea hainelor strânse, care ne angrumă talia şi abdomenul, şi cu acestea zona inferioară a plămânilor, la stresul cotidian, care, fără să ne dăm seama, ae taie respiraţia de zeci şi sute de ori pe parcursul unei zile. Elevii, studenţii şi mulţi lucrători de birou stau ghemuiţi pe scaunele lor, în poziţii incorecte care nu permit lărgirea suficientă a diafragmei, respectiv a plămânilor care nu-şi mai pot îndeplini funcţia lor. în aceste condiţii, nu trebuie să ne mire că cei mai mulţi dintre noi trebuie să reînveţe să respire, iar această reînvăţare nu este un proces chiar uşor. De ce? Pentru că anii şi deceniile în care am respirat incorect şi-au pus amprenta asupra noastră, creând o obişnuinţă greu de dezrădăcinat.
Este vital să învăţăm să respirăm corect. Acest lucru înseamnă viaţă, viaţă de calitate. Deci, cu simţământul d învăţaţi un lucru atât de important, porniţi la practică. într-un timp scurt, respiraţia abdominală va deveni pentru dumneavoastră un act reflex. Nu veţi mai şti să respiraţi altfel.

Instrucţiuni:
1.        Staţi pe o suprafaţă dură şi aşezaţi-vă mâna sau o carte pe abdomen.
2.        Concentraţi-vă asupra respiraţiei, încercând să o realizaţi din abdomen în loc de torace.
3.        Priviţi mişcarea de ridicare şi de coborâre a cărţii sau a mâinii. încercaţi să vedeţi cât de sus puteţi face cartea să urce încercaţi să dobândiţi un control al muşchilor abdominali pentru a-i folosi corect în respiraţie. Aerul trebuie să patrur.oi mai întâi în zona inferioară a plămânilor, bombând gradat abdomenul, apoi dilatând toracele şi, în final, umplând zona superioară a plămânilor şi făcând claviculele să se ridice.
4.        Exersaţi respiraţia abdominală stând în picioare.
5.        Asiguraţi-vă că respiraţi profund, din abdomen, de mai multe ori pe zi. O modalitate utilă de a vă aminti să respirări adânc este să stabiliţi ca ori de câte ori treceţi printr-o uşă - a camerei, apartamentului, maşinii, biroului etc.. sa respiraţi adânc.

Efecte benefice ale respiraţiei abdominale:
⇒  Determină oxigenarea optimă a creierului şi a celorlalte ţesuturi din organism.

⇒ Contribuie la eliminarea aerului viciat din plămâni.

⇒  Conduce la scăderea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace.

⇒  Combate astmul şi alte boli ale aparatului pulmonar. Este recomandat ca suferinzii de astm să înveţe să cânte la im instrument de suflat sau să cânte vocal pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea respiratorie. O persoană în repaus foloseşte îndeobşte numai 10% din capacitatea sa pulmonară; munca grea duce la creşterea folosirii plămânilor până la 50° t. Cântăreţul vocal sau cu instrumente de suflat îşi foloseşte plămânii aproape la cel mai înalt grad posibil. Exerciţiile pentru o respiraţie profundă sunt de mare folos în tratarea acestei boli.

⇒  Ajută la tratarea dismenoreei. „Un medic care a studiat dismenoreea, spunea că femeile care au respiraţie diafragmatică (abdominală) nu au dureri menstruale. Contracţia mişcărilor de respiraţie prin îmbrăcăminte strâmţi induce respiraţia costală reducând folosirea muşchilor abdominali şi a diafragmei şi cauzând o congestie pelvicâ excesivă. El recomandă următorul exerciţiu: femeia să-şi scoată toate hainele şi să stea întinsă pe spate, pe o suprafati plată. Să flexeze genunchii şi să pună braţele lateral, pentru a ajuta la relaxarea muşchilor abdominali. O mână este pusă pe abdomen pentru a evalua măsura în care abdomenul efectuează mişcarea. Femeia încearcă să ridice mâna cât de sus posibil prin ridicarea peretelui abdominal şi apoi să vadă cât de departe poate coborî peretele abdominal. Exerciţiu] trebuie repetat de 10 ori dimineaţa şi seara, într-o cameră bine aerisită. Mişcările bruşte trebuie evitate, căutaţi să aveţi : respiraţie uşoară. Iniţial, această respiraţie profundă poate provoca o ameţeală uşoară, dar se va putea face faţă cu bine prin repetiţii.” (Dr. Agatha Trash, dr. Calvin Trash şi Phylis Austin - Remedii naturale)

⇒  Scade intensitatea tulburărilor menopauzei. Un studiu-pilot făcut în spitalul universitar din Linkping, Suedia, a corelat exerciţii de relaxare şi de respiraţie într-un program destinat femeilor cu tulburări puternice de menopauză, în special bufeuri, transpiraţie şi aritmie cardiacă. Participantele la acest program s-au întâlnit o dată pe săptămână, efectuând în grup câte o oră de exerciţii de relaxare şi de respiraţie abdominală. în total, au fost 12 asemenea întâlniri, pentru a învăţa tehnicile de relaxare şi respiraţie, în rest, fiecare participantă lucrând aceste procedee de câte ori simţea nevoia. Rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare, participantele reuşind o reducere remarcabilă de 73% a bufeurilor după şase luni.

⇒  Tratează depresia. Un exerciţiu de respiraţie adâncă trebuie făcut de două ori pe zi, întrucât respiraţia necorespunzătoare cauzează tristeţea. Inspiraţi adânc, ţineţi-vă respiraţia cât număraţi încet până la 20, expiraţi pe nas şi nu inspiraţi din nou până nu terminaţi de numărat până la 10. Repetaţi de 30 până la 50 de ori.

⇒ Exercită efecte benefice în terapia trombozei venoase (tromboflebita). Exerciţiile de respiraţie profundă produc o creştere a presiunii negative în torace, ajutând la golirea venelor mari. Persoanele care se află în categoria unui risc crescut ar trebui să practice des exerciţii de respiraţie profundă (descrise mai sus). A cânta cu putere oferă o protecţie similară.

⇒  Exerciţii de respiraţie profundă sunt corelate cu efecte benefice în tratarea multor afecţiuni şi stări patologice: gripă, stres, oboseală psihică, psihoze, Parkinson, insomnie, artrita reumatismală, anemie şi anorexie, boli digestive, boli în care este implicată circulaţia sângelui şi multe altele.

□        Exerciţii pentru dezvoltarea unei respiraţii profunde:
❖ Exerciţiul nr. 1
Numără în timp ce respiri:
1)        Inspiră aer pe nas în timp ce numeri până la 4.
2)        După o pauză de o secundă, expiră încet atât cât numeri până la 12.
3)        Prelungeşte timpul de inspiraţie cât numeri până la 5 şi de expiraţie până la 15.
4)        Măreşte treptat timpul de expiraţie până ajungi să expiri atât cât numeri până la 30 sau mai mult.
5)        Practică respiraţia profundă (10 respiraţii profunde) de 2-3 ori pe zi, în special dacă eşti bolnav, obosit, nervos, stresat sau dacă te doare capul.

❖ Exerciţiul nr.2
1)        Staţi cu faţa la o oglindă în care se poate vedea până la brâu:
⇒  picioarele uşor depărtate (la lăţimea umerilor);
⇒  braţele îndoiferctMnâinile sprijinite pe ultimele coaste;
⇒  inspiraţi uşor şi lung pe nas 3-5 secunde, tară să ridicaţi umerii, dar umflând baza toracelui;
⇒  expiraţi pe gură (rotunjită în formă de „O”), astfel ca aerul să ajungă departe, până la oglindă. Toracele se strânge, mâinile/apasă pe coaste, expiraţia este tot uşoară, dar sonoră. Se urmăreşte mascarea în oglindă - se fac 3-4 inspiraţii şi expiraţii, adică legate din una în alta, după care se face o mică pauză. Se fac din nou 3-4 respiraţii, iarăşi pauză şi alte 3- 4 reşpiraţii. în total: 9-12 respiraţii.

2)        Aceeaşi poziţie iniţială cu picioarele depărtate, dar braţele pe lângă corp. Se ridică braţele prin lateral până lângă urechi şi se inspiră lung. Expiraţia se face cu revenirea braţelor pe lângă corp. Se fac tot câte trei serii a 3-4 respiraţii, în total 9-12 respiraţii. Dacă peste 2-3 zile de exerciţii nu mai ameţiţi sau nu mai sunteţi aşa obosiţi, măriţi numărul de respiraţii din serie: adică 4 sau 5 respiraţii. Când observaţi că după 5 respiraţii nu mai obosiţi, încercaţi să reduceţi una din pauze: în loc de 15 respiraţii cu două pauze, faceţi de două ori 7-8 respiraţii (cu o pauză), apoi le puteţi creşte numărul până ajungeţi la de 2 ori 10 respiraţii.

□   Metodele şi principiile următoare ajută la dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase de respiraţie
✓ Practică o poziţie corectă. Atât şezând cât şi stând în picioare, menţine poziţia corpului dreaptă. Umerii să fie traşi în spate şi în jos. Omoplaţii vor fi traşi unul spre celălalt şi aceasta va ajuta diafragma să se mişte în voie.
✓ Cititul cu voce tare ajută la expirarea corespunzătoare a aerului.
✓Urcatul scărilor sau al unui deal ajută respiraţia. Inspiră în timp ce urci două trepte şi expiră la următoarele două şi aşa mai departe.
✓  Pentru o respiraţie mai bună concentrează-te mai puţin asupra inspirării aerului şi mai mult asupra expirării acestuia. Cu cât expiri mai mult aer, cu atât poţi inspira mai mult.

□   Sfaturi simple, dar importante legate de folosirea aerului 
⇒  Când se construieşte o casă, este foarte important să se asigure o bună ventilare şi lumină solară din belşug. Să existe un curent de aer şi lumină din abundenţă în fiecare cameră din casă. Dormitoarele ar trebui dispuse în aşa fel, încât să aibă o circulaţie liberă a aerului, zi şi noapte. Nicio cameră nu este potrivită ca dormitor dacă nu poate fi aerisită zilnic, ca să fie umplută de aer şi lumina soarelui. ” (E. White - Divina vindecare, p.275)

⇒ Acei care au exclus aerul din dormitoarele lor ar trebui să-şi schimbe obiceiul imediat. Ei ar trebui să lase aerul să mtre treptat înăuntru şi să mărească circulaţia acestuia până îl vor putea suporta iama şi vara fără pericolul de a răci. Pentru a fi sănătoşi, plămânii au nevoie de aer.

⇒ " Pentru bolnavii care au plămânii slăbiţi, nimic nu poate fi mai rău ca o atmosferă supraîncălzită. Bolnavii care se pot implica în muncă uşoară şi utilă în aer liber, o normă zilnică, să lucreze mai mult în fiecare zi. Plimbaţi-vă puţin mai departe în fiecare zi. ” (E. White - Vieţuirea sănătoasă, p. 715). Ce idei ciudate şi eronate domină în lumea noastră Ia acest capitol. Mă gândesc cu durere la ignoranţa care domneşte în lumea noastră, la acest capitol. Ferestrele sunt sigilate pentru a nu pătrunde nici pic de aer în camerele bolnavilor. Se crede că aerul „e periculos”. „închide geamul!” - strigă îngroziţi la tine bieţii oameni, când sufocat de boarea din cameră vrei să aeriseşti puţin. Ei privesc acţiunea ta ca si când încerci să atentezi la viaţa lor. în imaginaţia lor, orice firicel de aer care pătrunde peste ei în cameră îi poate îmbolnăvi. E straniu şi iraţional, dar acestea sunt ideile ce predomină în acest veac al omenirii de pretinsă luminare şi avans al ştiinţei. Elementarele principii ale vieţii şi sănătăţii nu sunt înţelese, nu doar de oamenii de rând, dar din păcate, thiar de cadrele medicale şi medici. Cele mai cumplite boli de care suferă oamenii sunt mândria şi ignoranţa.

⇒ Pe timp rece, îmbrăcaţi haine călduroase care să protejeze mâinile şi picioarele de îngheţ, păstrându-le la fel de calde ca şi fruntea. Pipăiţi-vă gleznele şi încheieturile şi vedeţi dacă sunt mai reci decât fruntea, iar dacă sunt, atunci faceţi mult rău sănătăţii dvs. Lâna moale de oaie este cea mai bună îmbrăcăminte în timpul rece. Şi bumbacul este bun. Fac aici un apel, mai ales la partea feminină: Eliberaţi-vă de sclavia modei! Creatorii de modă, oameni cu minţile dezechilibrate, vă chinuiesc cumplit şi vă distrug sănătatea. Dincolo de implicaţiile legate de moralitate, a umbla cu mijlocul dezbrăcat şi cu membrele inferioare prost îmbrăcate, mai ales pe timp friguros, înseamnă a vă distruge sanătatea şi a plăti scump aceste închipuiri. Vor urma congestii ale organelor interne, îmbolnăviri ale rinichilor şi căilor are, dismenoree şi alte îmbolnăvirii ale aparatului genital, lumbago, diverse manifestări reumatice, migrene, pitaţii, hipertensiune, indispoziţie etc.

⇒ Nu lăsaţi ca nimic stricat să polueze aerul din jurul casei (resturi menajere, gunoi de grajd, materiale intrate în putrefacţie).

⇒ Nu folosiţi căldura focului deschis care poate contamina aerul. Dacă folosiţi un astfel de tip de încălzire, cât timp arde focul, camera respectivă să fie aprovizionată continuu cu oxigen proaspăt. Reziduurile rezultate din arderea gazului butan (sau metan) sunt foarte periculoase. Folosiţi încălzirea cu lemn.

⇒ Evitaţi să respiraţi gazele de eşapament produse de maşini; ele sunt otravă pentru plămâni. De asemenea, fumul de tigara. Pe cât posibil, nu acceptaţi să fiţi un fumător pasiv. Nu inspiraţi sprayuri otrăvitoare de niciun fel. Scoateţi naftalina din casă; ea otrăveşte plămânii, sângele şi distruge sistemul nervos.

⇒ Există sănătate în aroma pinului, cedrului, bradului şi a altor copaci ai pădurii. Plimbaţi-vă des prin păduri. beneficiind din plin de binecuvântările esenţelor arborilor pădurii.

⇒ Nu vă aşezaţi locuinţa într-o zonă poluată cu fum sau unde persistă ceaţa. Optaţi pentru o zonă însorită de deal sau submontană şi trăiţi din roadele pământului. Dioxidul de sulf poate produce o creştere imediată a rezistenţei aerulu chiar la persoanele normale. Un studiu a descoperit că, în timpul unei poluări atmosferice ridicate, creşte numărul atacurilor astmatice.

⇒ Căutaţi să respiraţi aer cât de curat posibil. Alegeţi să locuiţi în zone nepoluate, cu păduri în apropierea casei. Acest lucru poate va necesita sacrificarea unor lucruri cu care ne-am obişnuit în zonele aglomerate, dar beneficiile unei vieţi in mijlocul naturii sunt de nepreţuit. Cei care vor face o astfel de alegere, nu vor regreta niciodată acest lucru.

^ ^ ^_________^ ^ ^ 
Aerul este esenţial pentru viaţa tuturor: a omului, a animalelor şi a plantelor. Vieţuitoarele respiră aer pentru a-şi lua oxigenul vital de care au nevoie celulele corpului ca să funcţioneze. Aerul îndeplineşte multiple funcţii vitale (cel puţin 12!) şi este extraordinar modul în care acesta a fost creat astfel încât să îndeplinească atât de multe cerinţe.
Dr. Stuart Burgess, cercetător la Departamentul de Inginerie a Proiectării la Universitatea din Bristol, în cartea sa „Amprente ale inteligenţei creatoare”, lucrare ce reprezintă o pledoarie încântătoare dar şi bine argumentată ştiinţific în favoarea creaţionismului, enumără câteva din funcţiile aerului, importante pentru viaţa de pe pământ:
•        Aerul conţine cam 21% oxigen, proporţie tocmai potrivită pentru respiraţie şi pentru întreţinerea vieţii. Dacă procentul de oxigen din aer ar fi mult mai scăzut, animalele nu ar mai putea respira. Dacă oxigenul ar fi însă prea mult, atunci ar întreţine în mod continuu arderile.
•        Toate plantele au nevoie de dioxid de carbon pentru fotosinteză.
•        Toate plantele au nevoie de azot, pe care îl obţin din sol, sub forma nitraţilor. Aerul conţine o rezervă de azot de care este nevoie în circuitul azotului.
•        Aerul protejează pământul de radiaţiile ultraviolete dăunătoare ce provin de la soare. Stratul de ozon din atmosferă absoarbe radiaţiile dăunătoare înainte ca acestea să atingă suprafaţa pământului.
•        Liniştitoarea şi splendida culoare albastră a cerului nu ar exista fără proprietăţile speciale ale aerului. De exemplu, de pe suprafaţa lunii, cerul este negru chiar şi atunci când soarele străluceşte.
•        Aerul, prin proprietăţile sale, este un mediu potrivit pentru propagarea sunetului, a vederii şi a mirosului.
•        Aerul împiedică apariţia unor temperaturi extreme prin formarea unui strat izolator de jur împrejurul planetei.
Ei bine, crezi că toate aceste lucruri sunt o întâmplare? A crea o singură substanţă care să îndeplinească atâtea funcţii complexe este o capodoperă a proiectării inteligente. (Stuart Burgess - Amprente ale inteligenţei creatoare)