§ Uimitorul sistem imunitar
Corpul dumneavoastră a fost proiectat  astfel încât să se poată apăra singur împotriva invadatorilor, inclusiv paraziţi, substanţe chimice, etc. In lipsa sistemului imunitar, omul nu ar putea trăi pe această planetă.

 De fiecare dată când strănuţi, tuşeşti, vomiţi, te zgârii sau faci o inflamaţie, o spuzeală, un coş, un deranjament la  stomac, un guturai, diaree sau febră - toate acestea arată că sistemul tău imunitar este în acţiune. Organismul tău incearcă să se descotorosească de microbi. Imaginează-ţi pentru o clipă că agenţii patogeni (microbi, viruşi, bacterii ,etc) alunecă dincolo de apărarea naturală a pielii şi a acizilor din stomac şi invadează organismul. în 20 de minute aceşti invadatori îşi pot dubla numărul. O infecţie care începe cu doar o bacterie şe poate multiplica la 1 miliard după 9 are şi 20 de minute. Totuşi, organismul uman nu aşteaptă până când este invadat, ca să se pregătească. Are deja celule luptătoare, pregătite, fiecare celulă având de făcut o slujbă specială. Ele recunosc inamicii specifici şi coordonează batalia folosind „limbajul” lor de comunicare chimică. Spre deosebire de orice alt sistem de apărare, ele se pot reproduce în milioane, în câteva ore. Sistemul imunitar este de o complexitate fantastică, reprezentând o dovadă a intelepciunii şi frumuseţii dumnezeieşti. 

Sistemul dumneavoastră imunitar are o memorie extraordinară (recunoaşte şi identifică invadatori cu care a mai avut de-a face), are capacitate proprie de gândire, poate înţelege anumite fenomene şi poate concepe strategii şi sisteme de
apărare unice, proprii, complexe, împotriva invadatorilor şi toxinelor. Trupele specializate de ini. „antrenează” pentru a fi gata atunci când organismul este supus unei noi invazii. Sistemul imunitar are capacitatea de a recunoaşte fiecare celulă proprie organismului şi de a o distinge de cele străine.

 Sistemul imunitar şi sistemul limfatic colaborează pentru a funcţiona ca un singur sistem. Sistemul limfatic acţionează asemenea forţei poliţieneşti şi departamentului de salubritate, reunite într-o singura structura.
Sistemul limfatic colectează gunoiul din fiecare casă (celulă); bineînţeles, „gunoiul” este diferit, în funcţie de stilul de viaţă al fiecărei case (celule). Reţineţi: chiar şi alimentele care devin nocive după ce au fost ingerate declanseaza o reacţie imunitară şi limfatică. Mai mult, numeroase alimente pe care oamenii le consumă zilnic supraincarca si colmatează sistemul limfatic.

Sistemul imunitar se debarasează de invadatorii nepoftiţi pe două căi: prin fagocitoză şi prin inflamaţie.Inflamatia  poate fi locală (la nivel celular) sau de sistem (generalizată).

Celulele imunologice (ale sistemului imunitar) şi substanţele chimice pe care le produc au rolul să manance (proces numit „fagocitoză”) sau să distrugă aceşti invadatori, într-un fel sau altul.

Există numeroase tipuri de celule imunitare, fiecare având o specializare strictă. Propriul sistem imunitrar invata singur să recunoască invadatorii din trecut şi stochează această informaţie la nivelul celulelor care au capacitatea de memorare. Acest proces începe odată cu conceperea embrionului (informaţii transmise pe cale ereditară) şi continua atâta timp cât organismul este expus la mediul extern.

Celulele imunitare din organism se numesc globule albe şi sunt mai multe tipuri. Ele sunt produse de osoasă. Aceste celule sunt transmise mai departe către sistemul limfatic pentru a se matura. Ţesuturile limfatice, inclusiv splina, timusul, ganglionii limfatici, sunt responsabile de dezvoltarea, maturarea şi activarea globulelor  albe.

Sistemul imunitar este atât de ingenios conceput, încât, dacă acesta ar fi într-o stare perfectă de funcţionare ar putea să se împotrivească oricărui tip de agresiune. Specialiştii cred că până şi viruşii foarte puternici, pot fi anihila sistem imunitar perfect sănătos, vigilent. Marea problemă a oamenilor din timpul nostru constă în faptul că, prin stilul de viaţă, îşi suprimă propria armată de apărare, rămânând descoperiţi în faţa invadatorilor şi paraziţilor. Cea ma direcţie de acţiune împotriva bolilor sau a stărilor de slăbiciune este aceea de a vă fortifica organismul şi celule. Curăţiţi-vă organismul de toate substanţele chimice, toxinele, puroiul, depunerile de mucus şi paraziţi dăunători! Intariti sistemul imunitar, alegând un stil de viaţă sănătos!

Suntem construiţi precum o cetate inexpugnabilă. Nenorocirea este că, precum în istoria cuceririi cetăţii Troia, noi singuri deschidem porţile cetăţii şi introducem „calul troian” în interior. Trebuie să recunoaştem că Cel care ne-a creat a prevăzut degenerarea uriaşă la care vom ajunge şi ne-a dotat (echipat) cu multiple mecanisme de apărare, în încât, este ceva extrem de dificil să putem fi învinşi de agenţii patogeni. Doar o singură picătură de sânge contine 450.000 de globule albe! Faptul că oamenii sunt atât de bolnavi în timpul acesta este o dovadă că am ajuns, prin stilul  de viaţă eronat pe care l-am adoptat, la culmea abuzurilor asupra propriului organism; cu alte cuvinte, ne sinucidem.

Să ne gândim la multiplele bariere fizice create cu scopul de ne proteja împotriva invadatorilor. Straturile superficiale ale celulelor moarte ale epidermului, substanţele antibacteriene care acoperă pielea şi care sunt prezente in sudoare, transpiraţie şi salivă (numite lizozime), mucusul dens secretat de celulele situate pe orificiile corpului care reţine microbii, acizii tari ai stomacului şi diverse substanţe (ex. lactoferina, care se fixează pe elementele vii fierul şi le împiedică să intervină în multiplicarea a numeroase bacterii)

Apoi, gândiţi-vă la mulţimea de celule răspândite în întregul organism, cu ajutorul sângelui circulant: fagocitele (macrofage şi polinucleare) care încorporează germenii şi îi omoară; celulele „natural killer” (celule ucigaşe natural) ce recunosc celulele infectate cu virus, se fixează pe ele şi le omoară făcând să pătrundă în ele substanţe chimice letale; mastocitele, care conţin mari granulaţii de substanţe chimice eliberate de îndată ce primesc o stimulare adecvata; complementul este un sistem enzimatic care cuprinde o serie de cel puţin 20 de proteine diferite care învăluie germenii atunci când aceştia pătrund în organism; citokinele cuprind mai ales interferonii (molecule secretate de către celule ca răspuns la o infecţie de origine virală, care protejează celulele vecine “interferând” cu eliberarea de noi particule virale, plecând de la celula infectată).

Toate aceste mecanisme protectoare enumerate mai devreme au făcut parte din sistemul imunitar natural. O mai complexă vine din partea „trupelor” specializate, adevărate detaşamente „anti-tero”. Sistemul imunitar adaptiv intervine atunci când sistemul imunitar natural nu este suficient pentru eliminarea unui germene. Sistemul imunitar adaptativ se modifică la fiecare infecţie cu scopul de a reacţiona mai eficace faţă de microbii pe care deja i-a mai întâlnit. Acest sistem cuprinde Limfocitele (T şi B), care conţin la suprafaţa lor molecule receptorii care le permit recunoască antigenele germenilor pe care îi întâlnesc şi plasmocitele (sunt forma matură a limfocitelor B şi locul principal de elaborare a anticorpilor). Anticorpii sunt proteine specializate specifice, elaborate de limfocite, care identientifică microbii şi se lipesc de ei („se leagă de antigenele invadatorilor”). Există milioane de anticorpi cu forme diferite, care plutesc în fluidele corpului şi când un anticorp întâlneşte un microb care se potriveşte cu forma lui se cuplează pe acesta şi transmite globulelor albe să atace microbul. Anticorpii se mai numesc gamaglobuline ( sau imunoglobuline-IQ).

Nu mi-am propus în această sectiune să descriu în detaliu sistemul imunitar. Puteţi găsi cărţi bune în această direcţie merită să studiaţi cu atenţie acest minunat sistem imunitar .  In schimb, doresc abordez aspecte importante în legătură cu obiceiuri şi factori care slăbesc şi suprimă capacitatea de luptă a sistemului  imunitar, dar şi să vă prezint un plan minunat despre cum puteţi fortifica şi stimula sistemul dumneavoastră de apărare.

Factori care slăbesc şi suprimă capacitatea de luptă a sistemului imunitar

⇒ Hrana procesată este unul dintre factorii principali ai îmbătrânirii premature şi slăbirii sistemului imunitar. Supusă diverse proceduri termice, cele mai valoroase substanţe nutritive din alimente sunt pierdute, iar altele suferă ificări chimice majore, ce au efecte nocive asupra organismului. Astfel, enzimele (substanţele purtătoare de viaţă) alte distruse integral, o mare parte din vitamine se pierd (mai ales vitamina C, atât de necesară sistemului imunitar), iar e substanţe precum proteinele, lipidele şi mineralele suportă transformări ce le fac inutilizabile pentru funcţiile vitale organismului şi chiar periculoase.

⇒ Anumite studii au dovedit că grăsimile saturate (majoritatea se găsesc în alimentele de origine animală) sunt legate rate crescute ale bolilor autoimune. Eliminând produsele de origine animală, se evită, într-o mare măsură consumul grăsimi saturate.

⇒ Alte studii au concluzionat că grăsimile polinesaturate dezvoltă boli autoimune, favorizează cancerul şi au un efect advers asupra sistemului imunitar. Pentru a nu îmbătrâni prematur, trebuie să restricţionăm grăsimile polinesaturate omega-6, cum ar fi cele din margarină, grăsimile pentru frăgezirea aluatului şi sosurile preparate în special din ulei de porumb, şofran şi seminţe de floarea-soarelui. Cele mai bune lipide sunt cele găsite în seminţele de in, migdale, nuci, avocado, şi alte seminţe consumate în stare crudă. Ca uleiuri, folosiţi uleiul de măsline presat la rece, uleiul din seminţe de in (este bogat în grăsimi omega 3) şi uleiul de seminţe de struguri.

⇒ Consumul de zahăr scade imunitatea prin reducerea sau chiar blocarea acţiunii globulelor albe. Evitaţi să consumaţi produsele ce conţin zahăr sau înlocuitori ai acestuia.

⇒ Evitaţi o dietă hipercalorică. Animalele hrănite cu mai puţine calorii au un sistem imunitar cu o treime mai puternic decât animalele normale, spun cercetările de la Institutul Naţional pentru îmbătrânire din SUA. Acest lucru e posibil în cazul în care veţi consuma fructe şi legume din belşug, consumate cât de natural posibil, şi veţi reduce consumul de grăsimi, dulciuri şi alimente rafinate.

⇒ Cu cât organismul va primi mai multe proteine provenind din carne, cu atât mai mult veţi solicita sistemul imunitar şi cu atât mai mult veţi crea un mediu ambiant potrivit pentru apariţia culturilor de paraziţi (viruşi, bacterii, viermi, giardia) care se hrănesc din deşeurile rezultate în urma digerării proteinelor din carne.

⇒ Niciun alt grup de boli nu este atât de perfid ca bolile autoimune. Toate bolile autoimune constituie rezultatul unui grup de mecanisme care merg anapoda, în mare parte asemenea cancerului. în acest caz, mecanismul îl constituie sistemul imunitar care atacă în mod eronat celule din propriul organism. Se poate întâmpla ca antigenele care trisează/păcălesc corpul nostru - făcându-l să îşi atace propriile celule - să se afle, de fapt, în mâncare. în procesul digestiei, de pildă, unele proteine scapă în curentul sanguin din intestin fără a fi complet desfăcute în aminoacizii lor consitituenţi. Părţile nedigerate sunt considerate ca invadatori străini de către sistemul nostru imunitar, care începe să faca tipare pentru a le distruge şi astfel se pune în mişcare procesul autoimun autodistructiv. Unul din alimentele care ofera multe din proteinele ce seamănă cu proteinele din corpul nostru este laptele de vacă. Tot mai multe dovezi demonstrează că multe din bolile imune sunt legate de consumul laptelui de vacă (diabetul de tip 1, scleroza în plăci, poliartrita reumatoidă etc.). Este recomandată o dietă vegetariană vegan - în care sunt excluse toate produsele de origine animală. Aceasta este cea mai sigură cale.

⇒ Stresul cronic şi stresul repetat duc la reducerea volumului glandei timusului (unul dintre elementele cheie pentru imunitatea organismului) şi suprimarea generală a reactivităţii sistemului imunitar. Se ştie că prezenţa în exces a cortizolului (un hormon produs de glandele suprarenale ca răspuns la stres), are un efect direct asupra reducerii timusului şi în inhibarea producţiei şi activităţii celulelor albe. Cortizolul inhibă capacitatea celulelor albe de a secreta anumiţi mesageri (interleucinele şi interferonii), astfel că, diversele forme de celule imunitare nu mai pot comunica între ele pentru a lupta eficient împotriva unei infecţii. în cele din urmă, şi cu totul remarcabil, e faptul că tot cortizolul poate el însuşi acţiona ca un semnal pentru o multitudine de celule ale sistemului imunitar pentru a le inhiba şi opri activitatea ( cea ce înseamnă că celulele respective sunt condamnate la moarte). Ducând o viaţă agitată, în ritmul trepidant şi epuizant impus de societatea actuală, sunteţi un candidat sigur pentru o mulţime de boli, multe din ele fundamentate pe inodepresia organismului dumneavoastră. Oboseala cronică vă slăbeşte capacitatea de rezistenţă a organismului la infecţii şi la alte agresiuni. Eliminaţi emoţiile şi sentimentele negative, aducătoare de boli: mânia, furia, nemulţumirea, negativismul, tristeţea, îngrijorarea, frica, egocentrismul, închiderea în sine. Nu uitaţi că toate aceste stări psihice se traduc prin modificări dramatice la nivel fiziologic şi uneori chiar anatomic. Stresul poate ucide neuronii, epuiza glandele, distruge ţesuturi şi organe, anihila funcţii vitale şi suprima sistemul imunitar.

⇒ Nenumărate studii arată că, în condiţii „de seră”, adică trăind în spaţii închise şi cu temperatura constantă, lipsiţi de stimularea contactului nemijlocit cu natura şi de cea produsă de efortul fizic, producţia de celule cu rol imunitar din organism scade dramatic. în plus, s-a constatat că, în condiţii de sedentarism, celulele imunocompetente pur şi simplu se lenevesc, devenind mult mai puţin active, chiar dacă sunt în număr suficient. Rezultatul este că organismul nu reuşeşte să se mai apere de microbi chiar banali, îmbolnăvindu-se tot mai des. Sensibilitatea la infecţii ţine în mod firesc de o lipsă de activare a sistemului imunitar.

⇒ Mai multe dezvăluiri recente - păstrate, deocamdată, doar în cercurile specialiştilor - indică de pe acum că vaccinurile au constituit, în tot secolul XX, o mare şi esenţială sursă de declanşare a numeroase tulburări nervoase, maladii cu caracter imunologic - multe necunoscute în trecut, adică înainte ca administrarea vaccinurilor să devină o practică internaţională - precum şi a unor epidemii cu o forţă şi o arie de proliferare cu o viteză de distrugere imunologică greu de stăvilit. De asemenea, mulţi specialişti cred că multe tipuri de cancer se dezvoltă datorită unor viruşi încorporati in  diverse vaccinuri şi apoi introduşi în corpul uman. In avalanşa epidemiilor şi a campaniilor de vaccinare - decretate periodic - vocile unor mari somităţi medicale, ca şi avertismentele acestora, au trecut neobservate. Cu toate acestea, in ultimul deceniu al secolului XX, la marile reuniuni ştiinţifice de profil, experţi ai marilor laboratoare şi medici de renume au avertizat, în mod constant: unele vaccinuri contaminează, mai mult decât imunizează!

⇒ Deficienţele imunitare mai pot fi consecinţa anomaliilor congenitale cum ar fi agamaglobulinemia lui Bruton ce înseamnă absenţa imunoglobulinelor din sânge sau sindromului lui Di George ce se traduce printr-un defect de producere a limfocitelor T. Alte cauze ale scăderii imunităţii pot fi iradierile, tratamentele imunosupresoarele sau infecţiile cu virus (în particular virusul cauzator al SIDA).

⇒ Antibioticele - imunosupresoare severe - sunt prescrise pentru zeci de afecţiuni banale. In procesul de distrugere a bacteriilor pentru care sunt prescrise, ele omoară de asemenea şi flora intestinală saprofită, în special lactobacteriile, afectând sever digestia şi asimilarea substanţelor nutritive, tocmai atunci când organismul are mai multă nevoie de ele. Lactobacteriile sunt singurii factori care pot ţine sub control candida şi alte ciuperci dăunătoare; de aceea, în unrma unei cure de antibiotice, candida găseşte totdeauna un câmp propice pentru dezvoltare, răspândindu-se în întreg organismul. Un prim efect al infecţiei cu candida este inhibarea sistemului imunitar, ceea ce înseamnă că medicamentele pe luaţi pentru a combate boala afectează mecanismele naturale de apărare a organismului împotriva respectivei afectiuni. Când antibioticele sunt însoţite de corticosteroizi (cum este Prednisonul, de ex.) - alte substanţe frecvent prescrise- efectul distructiv asupra sistemului imunitar creşte considerabil.

Factori care fortifică sistemul imunitar

⇒  ALIMENTAŢIA si SUPLIMENELE ALIMENTARE( naturale din plante) sunt dintre cei mai puternici factori prin care sistemul imunitar poate fi fortifica si stimulat. în cele ce urmează, iată câteva din cele mai importante lucruri ce le puteţi face pentru sistemul dumneavoastra imunitar.

• Un sistem imunitar slăbit are un volum diminuat de enzime. Experienţele făcute au dovedit că o hrană bogata in enzime creşte numărul de macrofage cu 700% şi de celule ucigaşe cu 1300% într-un timp scurt. Macrofagele si celulele ucigaşe (Natural Killer) sunt doi dintre luptătorii principali ai sistemului imunitar. Enzimele pot preveni si, de asemenea, distruge celulele canceroase. Cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile autoimune şi toate celelalte boli regresează sau sunt chiar învinse atunci când se foloseşte hrana crudă bogată în enzime. Persoanele cu un sistem imunitar sănătos nu se îmbolnăvesc de cancer. Enzimele măresc eficienţa sistemului imunitar, permiţându-i să digere mai uşor celulele bolnave sau moarte, să elimine tumorile şi chisturile, să distrugă depozitele de colesterol, bacteriile şi virusurile, îndepărtând din organism orice alt element nedorit, compus din proteine, grăsimi şi hidraţi de carbon. Enzimele sunt conţinute în alimentele crude şi sunt complet distruse în alimente prin coacere, pasteurizare, conservare, adăugare de aditivi chimici, expunere la microunde şi la temperaturi mai mari ee 40 grade C. Folosiţi în alimentaţie foarte multe alimente crude: fructe, legume, verdeţuri, nuci şi seminţe germinate. Faceţi ca la fiecare masă să fie o abundenţă a acestor articole alimentare. Faceţi să predomine în alimentaţie folosirea fructelor şi legumelor; ceva mai puţin decât acestea, folosiţi cereale integrale. Apoi în cantităţi şi mai mici, folosiţi leguminoasele, nucile şi seminţele. O astfel de hrană vă va dărui energie, vitalitate, imunitate maximă. Folosiţi cât mai puţin alimente preparate termic şi procesate complicat - care vă degenerează organismul şi îl încarcă cu deşeuri nocive, aducând astfel îmbolnăvirea. Pentru o stimulare mai puternică a imunităţii, consumaţi multe sucuri din fructe şi zarzavaturi (orz şi ovăz verde, morcov, cătină, lucernă, urzică, ardei, căpşuni, citrice, pere etc.)

• Cercetările au arătat că beta-carotenul măreşte numărul de limfocite T, sau celule „ajutătoare” din sistemul imunitar, care protejează organismul de cancer şi infecţii virale sau bacteriene. Şi în laborator, adăugarea de beta- caroten stimulează celulele imunitare neutrofile să respingă infecţiile micotice care atacă pe cei cu sistemul imunitar slăbit. Consumaţi alimente bogate în betacaroten (beţi şi sucuri): morcov, cătină, spanac, lucernă, dovleac cu miezul portocaliu, pătrunjel, coacăze, măceşe, avocado etc.

• Vitamina E stimulează imunitatea prin proliferarea globulelor albe, care luptă împotriva infecţiilor. Un nivel scăzut al vitaminei E din sânge vă face de două ori mai vulnerabil la orice formă de cancer, a concluzionat un amplu studiu finlandez. Alimente bogate în vitamina E: ulei de măsline şi din germenii cerealelor, seminţe de in, de floarea-soarelui, migdale, lapte de soia etc.

• ​Vitamina C are o mare influenţă asupra soldaţilor celulari ai sistemului imunitar; ea acţionează împotriva bacteriilor ca un antibiotic. Mai mult decât atât, vitamina C sprijină în mod spectaculos funcţionarea sistemului imunitar, prin creşterea nivelurilor antioxidantului glutation din organism, esenţial pentru buna funcţionare a sistemului imunitar. Alimente bogate în vitamina C: măceşe, coacăze, cătină, lucernă, pătrunjel, ardei, căpşuni, varză, portocale, lămâie etc.

• Seleniul acţionează împreună cu glutation-peroxidază, o enzimă ce se găseşte în organism; este un puternic antioxidant. Seleniu reduce riscul de cancer, fortifică sistemul imunitar şi creşte rezistenţa la infecţii. Surse alimentare: usturoiul, ceapa, strugurii negrii, broccoli, drojdia de bere, grâu integral şi cereale, legume organice.

• Zincul joacă un rol important în divizarea, creşterea şi repararea celulelor, fiind un bun agent imunitar. Surse alimentare: drojdia de bere, fasolea, germenii de grâu, seminţele de dovleac, ciuperci.

• Grâul încolţit (şi alte cereale şi seminţe germinate). Ştim cu siguranţă că germenii au o concentraţie foarte mare de substanţe antioxidante cum ar fi vitaminele A, C, E şi B. Germenii conţin, de asemenea, toate mineralele, inclusiv seleniul şi zincul, atât de necesare sistemului imunitar, plus biofilavonoide, enzime antioxidante, în special superoxid-dismutaza (SOD). Seminţele germinate pot fi folosite cu succes în profilaxia şi terapia cancerului. Consumaţi zilnic 2-3 linguri de grâu germinat sau alte seminţe încolţite.

• Usturoiul este unul dintre cele mai puternice antibiotice naturale cunoscute. Contra sucului său, germenii de răceli, gripe şi viroze nu au nicio şansă. Descompune flegma, combate infecţiile, degajează sinusurile, bronhiile şi plămânii. Omoară în doar 5 minute cei mai oribili microbi, chiar şi pe cei ai leprei, gonoreei şi cangrenei. 1 mg de usturoi are aceeaşi putere cât 25 de unităţi de penicilină.

• Fructul de Cătina albă (Hippophăe rhamnoides) conţine o întreagă „farmacie” de substanţe valoroase. Ea este un puternic imunostimulator. Uleiul din cătină are proprietăţi deosebit de puternice. Acest ulei conţine de 10 ori mai mult betacaroten decât morcovul. Betacarotenul acţionează sinergie cu interferonul, mărind eficacitatea acţiunii acestui compus imunitar şi acţionează în biosinteza imunoglobulinelor. Protejează, de asemenea, timusul. Licopenul, substanţa foarte valoroasă prezentă în fructe, are efecte pozitive în prevenirea şi tratamentul cancerului. Cătina este bogată şi în quercitină şi zeaxantină - doi compuşi cu efect benefic în combaterea bolilor tumorale şi a multor altor boli. Puteţi folosi fructele proaspete sub formă de suc, iar pe cele uscate (apoi măcinate) sub formă de pulbere (10 grame pe zi). De asemenea, pentru multe beneficii, poate fi folosit uleiul de cătină.

• Sucul de Struguri (mai ales cei roşii şi negrii) a dovedit puternice activităţi antivirale contra poliovirusului, virusul herpes simplex, a retrovirusului, care provoacă meningita, febra şi diareea, şi a viruşilor gripali. Strugurele este o sursă bună de seleniu, element ce ajută la fortificarea sistemului imunitar. Pe deasupra, strugurele conţine quercitină şi acid elagic - compuşi puternici în suprimarea celulelor canceroase.

• Sucul de Orz verde are un efect puternic în vitalizarea generală a organismului, cât şi în fortificarea sistemului imunitar. Conţinutul mare de beta-caroten şi vitamina C, cât şi de alte substanţe vitale, explică acţiunea stimulantă a orzului asupra sistemului imunitar. Mai mult, orzul verde este până în prezent cea mai bogată sursă de superoxid dismutaza (SOD) cunoscută. SOD este una dintre cele mai puternice enzime, ce se comportă ca un adevărat „măturător” de radicali liberi, stopând astfel îmbătrânirea şi prelungind viaţa celulelor.

• Consumaţi multe fructe de pădure precum: afinele, coacăzele negre şi roşii, măceşele, coarnele, călinele etc. Aceste fructe conţin cantităţi impresionante de antioxidanţi şi alte mii de substanţe valoroase, depăşind cu mult fructele obişnuite şi alte legume.

• Prin conţinutul divers de flavonoizi, propolisul exercită o acţiune directă asupra macrofagelor, determină sinteza de interleucină şi interferon, precum şi asupra factorului de necroză tumorală. Constituenţii de bază ai propolisului determină distrugerea celulelor tumorale prin apoptoză, creşte capacitatea sistemului imunitar de a fagocita celule canceroase, ajută la restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de cancer. Se administrează de trei ori pe zi cate 30 picături de tinctură, timp de o lună, cu 10 zile pauză, după care se poate relua (3-4 cure anual). Se poate folosi şi mierea propolizată (combinaţi 1 linguriţă tinctură de propolis cu 2 linguri miere), 3 linguri pe zi. La noi în tară, în urmă cu câţiva ani, s-a desfaşurat un tratament experimental care a dat rezultate excelente în combatrea virusului HIV, .folosind produse apicole. Tratamentul a fost aplicat internaţilor dintr-un sanatoriu de copii cu SIDA din Constanţa

• ​Prin conţinutul său de antibiotice, antivirale şi imunostimulente naturale, polenul este un excelent mijloc de întărire al sistemului imunitar. Folosirea polenului este eficientă ca mijloc de prevenire a virozelor şi a infecţiilor bacteriene respiratorii. Se administrează in cure de câte o lună, timp în care se consumă 10-30 de grame zilnic.

• Fiind un energizant puternic, lăptişorul de matcă este foarte indicat pentru perioada de convalescenţă, în sările de stres, suprasolicitare nervoasă. Stimulează sistemul imunitar, reglează metabolismul, prelungeşte viaţa. De asemenea, se poate folosi şi un alt produs al stupului, păstura.

• Drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer. Se administrează vreme de 15-20 zile pe lună, câte 3-4 linguriţe pe zi de fulgi nutriţionali de drojdie (se găsesc în magazine specializate sau Plafari. Seleniul, precum şi anumite vitamine conţinute de acest produs natural (conţine toate vitaminele din complexul B măresc foarte mult rezistenţa organismului la orice gen de infecţie.​

•  Preparat imuno-stimulent: Se pun 200 g polen de albine într-un borcan de 800 ml. Apoi, turnaţi peste polen conţinul unei sticluţe de tinctură de Echinacea şi sucul de la două lămâi, bine filtrat. Se acoperă recipientul cu capac pentru două ore, apoi, cu o lingură, se sfărâmă foarte bine fiecare granulă de polen. După ce aţi sfărâma: granulele, umpleţi borcanul cu miere polifloră. Se mai pot pune în borcan şi 4 g de lăptişor de matcă. înainte de fiecare întrebuinţare, se va amesteca foarte bine conţinutul borcanului. Mod de administrare: se va lua cate o linguriţă din acest preparat până la terminare, de trei ori pe zi, după mesele principale. Este unul dintre cele mai bune preparate naturale care se pot administra pentru întărirea imunităţii organismului.​

⇒ CLISMA însănătoşeşte flora intestinală, având rol esenţial în menţinerea imunităţii. Este ştiut faptul ci malignizarea este determinată de modificarea mediului bacterian al intestinului, prin apariţia agenţilor patogeni de putrefacţie. 80% din imunitate îşi are sorgintea în flora colonului! Iată o formulă cu efect imunostimulent puternic: : linguriţă mărunţită de Mărul-lupului (partea aeriană a plantei) şi două linguriţe de rădăcină de Tătăneasă se lasă să stei în jumătate de pahar de apă, de seara până dimineaţa, când se filtrează; maceratul se lasă deoparte, iar planta ramaşi dupa filtrare se opăreşte cu încă jumatate de pahar de apă clocotită şi se lasă să se răcească până ajunge la temperaturi camerei; se filtrează infuzia astfel obţinută şi se combină cu maceratul pus deoparte anterior, obţinându-se aproximaţi-, un pahar de 200 ml de preparat. Se pune într-o para de cauciuc pentru clismă (se găseşte la farmacie)sau într-un irigate: şi se introduce pe colon, prin anus. Se pastrează 15-20 de minute (prin contracţia sfincterelor), apoi se evacuează pe cale normală. Este un tratament recomandat în toate formele de cancer, având un rol drenor şi imunostimulent puternic. Puteţi face o clismă zilnic, dimineaţa, timp de o săptămână, apoi o clismă la 3-4 săptămâni. O altă formulă pentn. întărirea imunităţii este o combinaţie dintre rădăcină de Obligeană şi rădăcina de Urzică.

⇒ EXERCIŢIUL FIZIC este un factor foarte important pentru dobândirea şi menţinerea unui sistem imunitar sănătos. Faceţi zilnic exerciţiu fizic, mers în ritm vioi, alergat uşor cât şi exerciţii adresate tuturor grupelor de muşchi şi articulaţii.

•  Exerciţiul vioi susţinut stimulează celulele albe ale sângelui pentru eliberarea unor compuşi numiţi interleucine Aceste substanţe chimice din celulele albe ale sângelui, servesc drept modulatoare ale întregului sistem imunitar Noi putem face orice exerciţiu riguros pentru a realiza acest efect, fie că acesta este grădinăritul, mersul pe jos ?: multe alte activităţi.

•  Exerciţiul fizic dublează nivelul de interferon din plasmă.

• Stimulează alte substanţe imunitare cum sunt celulele Natural Killer. 

• Dezvoltă limfocitele sanguine.

⇒ BUCURIA, OPTIMISMUL, CREDINŢA, SPERANŢA, MULŢUMIREA, SATISFACŢIA - sun factori puternici care stimulează sănătatea şi eficienţa sistemului imunitar.
Biblia, Cartea înţelepciunii, ne spune în Proverbe 17:22 „O inimă veselă este un bun medicament, dar un duh mâhnit usucă oasele.” (o bună parte din celulele sistemului imunitar îşi au originea în măduva oaselor).

•  Bucuria intensă determină creşterea numărului total de leucocite, a numărului de limfocite şi granulocite.

• Stimulează activitatea şi creşte numărul de limfocite de diverse tipuri (limfocitele T activate, limfocitele citotoxice, limfocitele T ajutătoare, limfocite B şi în mod deosebit a celulelor NK - natural killer). 

• Nivelul de anticorpi circulanţi este şi el stimulat de bucurie; zâmbetul şi bucuria determină creşterec concentraţiei de imunoglobuline de tip G, A şi M.

• Bucuria stimulează şi nivelul unor fracţiuni ale complementului (o proteină complexă cu rol imunitar).

•  In 1987, Candace Pert, în timp ce era la Institutul Naţional de Sănătate Mintală, a sugerat un echivalent molecular între „liniile telefonice” dintre creier şi sistemul imunitar, prin care globulele albe primesc mesaje directe de la creier, ca să lupte împotriva bolilor invadatoare. Ce mesaj trimite creierul sistemului tău imunitar? 

⇒ Multe PLANTE MEDICINALE au proprietăţi excelente în stimularea sistemului imunitar. în continuare, iată o
zl ce conţine câteva plante imunostimulente, ce pot fi folosite în diverse forme:
•        Echinacea (Echinacea purpurea) - supranumită „planta imunităţii”, stimulează activitatea macrofagelor, ceea ce menţine funcţionarea sistemului limfatic la un ritm normal. S-a mai remarcat că extractul total de Echinacea are acţiune antivirală, ce se manifestă în acelaşi sens cu a interferonului, spre deosebire de care are avantajul că este termostabil (nu este distrus de căldură). Efectele au fost evidenţiate atât faţă de viruşi ARN, cum ar fi cel gripal, cât şi faţă de viruşi ADN (de exemplu virusul herpetic). în cadrul unui studiu efectuat în Universitatea din Miinchen, s-a observat că extractul de Echinacea stimulează înmulţirea limfocitelor T, cu 30% mai mult decât alte medicamente imunostimulatoare. Una din substanţele identificate în Echinacea purpurea a dovedit şi un efect anti-tumoral. Puteţi folosi capsule sau comprimate de Echinacea (de 500 mg). în cazul unui adult, pentru o stimulare viguroasă a organismului se vor lua 10 capsule sau comprimate zilnic, vreme de 21 de zile. După o pauză de 14 zile se mai poate face o cură. Puteţi folosi şi pulberea obţinută din planta bine uscată, trecută prin râşniţa de cafea (1x3 linguriţe pe zi) sau tinctură de Echinacea.

•        Mărul-lupului (Aristolchia clematis), plantă cunoscută şi sub denumirea de curcubeţică sau remf- Infuzie din o jumătate linguriţă (aproximativ 1-1,5 grame) plantă uscată la o cană apă clocotită. Se lasă la infuzat 10 minute, apoi se strecoară. Se bea timp de 14 zile o cană de ceai, împărţită în două reprize. Apoi, timp de 14 zile se face pauză. Se mai poate face o cură tot de 14 zile, urmată iarăşi de pauză. Planta Mărul-lupului are efecte antitumorale şi antibiotice, măreşte rezistenţa fagocitară a leucocitelor, stimulează fagocitoza naturală, măreşte capacitatea de rezistenţă a organismului faţă de acţiunea agenţilor patogeni (C.Pârvu - „ Universul plantelor”). Atenţie! Nu se supradozează şi nici nu se administrează în cantităţi mari, deorece are acţiune toxică mai ales asupra rinichilor şi tubului digestiv. Respectând această doză, nu există niciun risc de intoxicare a pacientului. Planta este contraindicată în cazul de insuficienţă renală sau boli renale severe.

•        Năpraznicul (Geranium robertianum) stimulează imunitatea, combate acţiunea radicalilor liberi şi măreşte rezistenţa organismului la stres. Năpraznicul este foarte folositor pentru a combate imediat efectele iradierii, precum şi pentru a îndepărta anumite sechele în urma acestei proceduri. Se administrează 1 linguriţă, de patru ori pe zi, sublingual, 10 minute, după care se înghite cu putină apă, în cură de 3-6 luni.

•        Mugurii de Plop negru (Populus nigra). Iată ce spunea biochimistul german W. Linnenbrink: „Imaginaţi-vă nişte propolis la care adăugaţi aspirina, antibiotice cu spectru larg, antivirale, ceva substanţe citostatice fără efecte adverse şi apoi hormoni naturali care favorizează procesele de regenerare. Armonizaţi perfect aceste componente şi veţi obţine astfel o imagine cât de cât exactă a calităţilor vindecătoare ale mugurilor de plop.” Puteţi utiliza mugurii de plop negru sub formă de tinctură sau ceai.

•        Arnica (Arnica montana) concurează strâns cu Echinacea, având, pe lângă efectele imunostimulatoare, şi o acţiune antibiotică puternică, motiv pentru care adesea este folosită pentru tratarea infecţiilor deja declanşate. Având (în doze mari) o toxicitate destul de mare, Amica se foloseşte intern, mai ales sub formă de tinctură, care permite o dozare exactă şi are efecte foarte puternice în cantităţi mici. Tinctură de Amică se administrează câte 50 de picături, diluate într-o jumătate de pahar de apă, de trei ori pe zi.

•        Se crede că Ginsengul (Eleutherococus senticosus) este cel mai puternic dintre adaptogeni şi unul dintre cele mai bune remedii naturale pentru oboseală extremă. Numeroase studii la om şi animale au dovedit că Ginsengul poate spori energia şi rezistenţa la oboseală, îmbunătăţi performanţele mentale, spori rezistenţa generală la diverşi factori de stres, inclusiv la infecţiile microbiene şi virale, la eforturile extreme, lipsa de somn. îl puteţi folosi sub formă de tablete, tinctură sau în amestecul de ceaiuri de plante.

•        Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) stimulează producţia de hidrocortizon de către corp, substanţă ce reduce rapid inflamaţia ţesuturilor, ea fiind de altfel frecvent folosită şi în terapia alopată. Planta stimulează producerea de către corp a cortizonului natural. Lemnul dulce are şi proprietăţi antivirale, stimulând producţia de interferon. Se administrează pulbere de Lemn-dulce: o jumătate de linguriţă de 4 ori pe zi, în cure de 15 zile, cu 10 zile de pauză, sau sub formă de tinctură, 3-4 linguriţe pe zi, în cure de 21 de zile, cu 10 zile pauză.

•        Aloe vera are efecte antiinflamatoare la fel ca medicamentele de sinteză indometacinul şi prednisonul, cu beneficiul suplimentar de a nu fi toxică. Aloe conţine cel puţin 23 de polipeptide (imunostimulatori) cât şi agenţi anti-tumorali. înţelegem acum de ce gelul de Aloe controlează un spectru larg de disfuncţionalităţi ale sistemului imunitar, inclusiv cancerul şi SIDA. Are şi efecte antibacteriene, antivirotice şi antifungice. Planta poate fi utilizată sub formă de gel sau alte produse.

•        Fructele de Soc reprezintă un puternic concurent al medicamentelor antivirale de ultimă generaţie, fiind eficiente în combaterea virusurilor gripale, al virusului herpetic şi un bun adjuvant în tratamentul infecţiei cu HIV. Fructele de Soc ajută la vindecarea majorităţii bolilor degenerative şi Ia prevenirea bolii canceroase. Fructele de Soc pot fi cel mai bine utilizate sub formă de tinctură (2-4 linguri de tinctură pe zi).

•        Tuia (Thuja occidentalis). Pe lângă alte proprietăţi deosebite, tinctură de Tuia (mai ales când este combinată cu cea de Echinacea) face să crească simţitor capacitatea naturală de apărare a organismului, fiind de un real ajutor în toate bolile infecţioase, bacteriene sau virale, care afectează plămânii şi arborele bronhie. Această combinaţie de fineturi este eficientă şi în combaterea virusului gripal. Tuia poate fi folosită şi ca agent anti-tumoral mai alesîn cancerele cu localizare genitală. Se ia de 3 ori pe zi cate o linguriţă de amestec de tinctură de Tuia - de Echinacea, în proporţii egale.

•       Iarba mare (Inula helenium) - Fitoncidele din rădăcina acestei plante au efecte bacteriostatice şi antivirale. Remarcabil este efectul menţionat de tratatele de specialitate asupra bacilului tuberculozei. Potrivit unor studii de laborator, sescviterpenele au proprietăţi inhibitoare asupra celulelor tumorale. Se recomandă folosirea acestei plante mai ales în cancerul pulmonar. Poate fi utilizată sub formă de pulbere, ceai sau tinctură.

•        Rădăcina de Genţiană conţine o substanţă naturală care a inhibat reproducerea virală în 40 de cazuri studiate de hepatită virală. De asemenea, îmbunătăţeşte funcţionarea sistemului imunitar şi măreşte numărul de celulele roşii, fiind eficientă în tratarea anemiei. Favorizează buna asimilaţie a nutrienţilor, inclusiv a calciului, magneziului şi a anumitor vitamine. Planta poate fi utilizată sub formă de ceai sau tinctură.

•        Ciuperci Reishi şi Shiitake, folosite sub formă de pulbere încapsulată sau comprimate. Aceste ciuperci pot susţine producţia de hormoni steroizi datorită efectelor lor pozitive asupra glandelor suprarenale. Au şi efecte imunostimulente puternice, mărind producţia de celule T şi celule B.
Este bine să consultaţi indicaţiile şi contraindicaţiile în legătură cu această listă de plante, pentru a le alege pe cele mai bune şi a le folosi corespunzător.

•        Pulbere de plante cu efect imuno-stimulent: Aveţi nevoie de următoarele plante: Busuioc, Cimbru, Lichen de Piatră, Muguri de Plop, Muguri de Brad (sau de Pin), Cătină albă (fructe). Plantele, bine uscate, se râşnesc - pulbere (se foloseşte râşniţa de cafea), se amestecă în proporţii egale, iar din amestec se ia câte o linguriţă, de - ori pe zi. Se ţine sublingual câteva minute, apoi se înghite cu puţină apă de izvor (sau plată). Plantele se iau cu minimum 30 de minute înainte de mese.

•        Tinctură combinată pentru stimularea sistemului imunitar: Amestecaţi în cantităţi egale următoarele tincturi: tinctură de Echinacea, tinctură de muguri de Plop, tinctură de Tuia, tinctură de Amică şi tinctură de fructe de Soc. Veţi obţine un preparat foarte puternic, ce îl puteţi folosi pentru stimularea generală a imunităţii şi infecţiilor localizate divers în organism, dar mai cu seamă cele ale căilor respiratorii şi ale aparatului urinar Pentru o eficienţă sporită a tratamentului infecţiilor amigdaliene sau a atacului gripal, folosiţi o sticluţă cu picurător ce vă va ajuta să picuraţi chiar pe zona inflamată. Intern, se administrează câte 30 de picături de trei or. pe zi.

•        Extractul glicerohidoalcoolic din muguri de Porumbar (Prunus spinosa) restabileşte capacitatea de apărare - organismului faţă de infecţii intercurente. Se foloseşte 1 doză de 1,5 ml, de 3 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mesele principale.

•        Extractul glicerohidoalcoolic din mlădiţe de Măceş este un tonic general, vitaminizant, antiinflamator, antialergic şi imunostimulator. Se foloseşte 1 doză de 1,5 ml, de 2 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mesele principale.

•        Extractul glicerohidoalcoolic din muguri de Mesteacăn pufos (Betula pubescens) este un simulent al ai funcţiilor de detoxifiere hepatică prin intermediul activării celulelor Kupffer. Acest extract este un bun imunostilator, activând sistemul reticulo-endotelial şi un tonic general. Se foloseşte 1 doză de 1,5 ml, de 2 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mesele principale.

⇒ Beţi APĂ din belşug (cel puţin opt pahare/zi, iar în zilele foarte călduroase de vară şi mai mult) pentru a ajuta sistemul dumneavoastră imunitar să funcţioneze bine. Dacă trupele poliţieneşti şi de intervenţie ar fi bine pregătite, dar nu ar putea să fie suficient de mobile şi nu ar ajunge suficient de repede la locul cu „pricina”, folosul ar fi minim, sau uneori nul. Trupele de intervenţie trebuie să se mişte rapid, să aibă vehicule rapide şi să ajungă cât de repede acolo unde sunt cantonaţi infractorii. „Vehiculele” pentru „trupele” de intervenţie ale sistemului imunitar sunt sângele şi limfa. Api fluidifică sângele şi limfa, iar sistemul imunitar funcţionează mult mai bine, devine mai eficient. Apoi, în urma luptelor aprige dintre celulele imunitare şi „infractori” (viruşi, microbi, bacterii etc.), rezultă multe „decese”, care constau in reziduuri nocive şi împovărătoare ce trebuie transportate şi eliminate din sistem tot pe cale sanguină şi limfatică.

⇒ Poate vi se pare ciudat, dar apa folosită extern în diverse proceduri, poate înviora şi favoriza acţiunea sistemului imunitar. Procedurile de hidroterapie amintite mai jos, stimulează producerea şi acţiunea celulelor albe. Bineînţeles aceste proceduri trebuie folosite cu înţelepciune, unele dintre ele având anumite contraindicaţii ce trebuie cunoscute (vezi capitolul „Apa - fluidul vieţii”).

• Duşurile alternante;
• Duşurile reci;
• Baia rece de câteva secunde;
• Fricţia cu mănuşa rece;
• Baia caldă la picioare.

⇒ Pentru a ne păstra sănătatea este foarte important să ne „călim” organismul, să-l punem într-un permanent contact cu mediul înconjurător. Astfel, MIŞCAREA FĂCUTĂ ÎN AER LIBER, indiferent de anotimp, , este medicamentul cel mai bun pentru imunitate. Contactul cu natura, are un efect tonic extraordinar asupra întregului organism. în acest sens, se recomandă în mod special plimbările în natură (mai ales prin păduri şi pajişti), ascensiunile montane, alergările uşoare, munca în grădină şi livadă, sporturi necompetitive care să stimuleze cât mai multe grupe de muşchi.

⇒ EXPUNEREA MODERATĂ LA RAZELE DE SOARE face să crească atât numărul de globule albe cât şi capacitatea acestora de a lupta împotriva infecţiilor. De asemenea, razele solare determină creşterea cantităţii de gamaglobulină - o proteină ce ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor. Lumina soarelui distruge bacteriile patogene şi microbii şi chiar unii viruşi. Faceţi băi de soare, evitând expunerea în timpul soarelui puternic, cât şi orice arsură.

⇒Lipsa de somn este un factor stresant major, care afectează sănătatea fizică şi mentală şi conduce la depresie imună, susceptibilitate crescută la răceli, gripă şi altele. Este bine să ştiţi că SOMNUL DE NOAPTE ADÂNC, odihnitor vă poate ajuta în mare măsură la controlarea nivelului de cortizol (hormon produs de glandele suprarenale ca răspuns la stres) şi la reducerea pe termen lung a riscului unor boli cronice. Nivelul de cortizol în organism creşte odată cu înaintarea în vârstă. Un somn prost, atât calitativ cât şi cantitativ duce la niveluri crescute de cortizol, iar cantitatea crescută de cortizol stânjeneşte atât capacitatea noastră de a dormi, cât şi perioada pe care mintea noastră o petrece în perioada cea mai benefică de somn adânc. Astfel, intrăm într-un cerc vicios, care ne împinge spre panta bolilor cronice. Nu vă culcaţi mai târziu de ora zece şi nu uitaţi că două ore de somn înainte de miezul nopţii valorează patru ore după miezul nopţii. Dacă sunteţi epuizat, poate va fi nevoie să mai „trageţi câte un pui de somn” şi la prânz. Camera să fie bine aerisită. încredinţaţi îngrijorările lui Dumnezeu şi dormiţi în pace.

Concluzie

Ati observat bine că puteţi singuri să va distrugeti sistemul imunitar prin alegerile pe care le facem zilnic, punând astfel o temelie sigură pentru boală şi suferinţă, sau puteţi face alegeri înţelepte, care va vor fortifica sistemul de apărare şi astfel veti fi feriti de boală şi ruină. E minunat să fii sănătos, să te simţi bine! De fapt, dacă vom alege bine, nici măcar nu vom şti de câte nenorociri am scăpat.