⇒ In paralel cu reţeaua de vase sanguine, în organism mai întâlnim o reţea de vase prin care circulă limfa, alcătuind sistemul limfatic. Aceste vase foarte fine, de 50 de ori mai subţiri decât firul de păr, denumite capilare limfatice, se găsesc în toate ţesuturile corpului şi se unesc, formând două mari trunchiuri limfatice: canalul toracic şi marea venă limfatică. Marea venă limfatică adună limfa din partea dreaptă a corpului şi a gâtului, de la membrul superior drept şi din jumătatea dreaptă a toracelui, iar canalul toracic colectează limfa din restul corpului. Ambele trunchiuri limfatice se deschid în venele care aduc sângele de la membrele superioare. Aşadar, limfa - care a luat naştere din sânge - se reîntoarce, în cele din urmă, tot în sânge.

⇒ Sistemul imunitar şi sistemul limfatic colaborează pentru a funcţiona ca un singur sistem. Sistemul imunitar şi limfatic acţionează asemenea forţei poliţieneşti şi departamentului de salubritate, reunite într-o singură structură. Sistemul limfatic colectează gunoiul din fiecare casă (celulă); bineînţeles, „gunoiul” este diferit, în funcţie de stilul de viaţă al fiecărei case (celule). Reţineţi: chiar şi alimentele care devin nocive după ce au fost ingerate declanşează o reacţie imunitară şi limfatică. Mai mult, numeroase alimente pe care oamenii le consumă zilnic supraîncarcă şi colmatează sistemul limfatic.

⇒ Ganglionii limfatici sunt grupuri de celule situate de-a lungul vaselor limfatice, care joacă un rol important în apărarea organismului. Inflamarea ganglionilor este un semn că luptaţi activ contra unei infecţii sau a altei invazii de către bacterii sau celule dăunătoare. Ganglionii limfatici produc anticorpi şi celule albe care luptă contra infecţiei. Ei reţin şi microorganisme care produc infecţii, celule canceroase şi alte particule invadatoare. Când sunt inflamaţi din cauza unei infecţii, îi simţiţi ca pe nişte gâlme sensibile, dureroase, călduţe, de obicei sub pielea gâtului axial sau inghinal. în timpul unei infecţii localizate, ca o tăietură infectată, ganglionii limfatici din apropierea zonei afectate se pot mări.

⇒ Inflamarea ganglionilor limfatici (adenita) este de obicei consecinţa unei infecţii virale, ca răceala, gripa şi unele tipuri de dureri de gât, ca şi unul dintre simptomele principale ale mononucleozei infecţioase. O infecţie bacteriană, un cancer al sângelui sau al sistemului limfatic pot provoca şi ele inflamarea ganglionilor.

⇒ Limfangita reprezintă o inflamare a vaselor limfatice. Se caracterizează printr-o dungă roşie care porneşte în sus din zona unei infecţii localizate. Există de obicei o stare febrilă şi, de asemenea, mărirea ganglionilor limfatici, ca aceia din axilă de exemplu. Bacteriile (streptococi, de obicei) sunt întâmpinate de celulele albe, într-o încercare a sângelui de a preveni invadarea generalizată a sângelui (septicemia). Aceasta este o stare periculoasă.

⇒=> Răcelile, gripa, oreionul, ca şi orice inflamaţie limfatică sau respiratorie pot fi atribuite congestionărilor provocate de consumul de produse lactate. Produsele lactate stimulează producerea excesivă de mucozităţi şi duc la constipaţie, umflarea ganglionilor limfatici, amigdalită şi diverse tumori.

⇒ Proteinele provenite din carne, produse lactate, ouă sunt abrazive (pot uza prin frecare) pentru mucoasele din organism. Ele induc un răspuns limfatic (producere de mucus) care poate provoca acumulări excesive de mucozităţi în ţesuturile şi cavităţile din organism. Mucozităţile acumulate, împreună cu proteinele capturate, vor umple interstiţiile şi ganglionii limfatici, cavităţile sinusurilor, creierul, plămânii etc. Coşurile, furunculele şi tumorile sunt manifestări ale acestor congestii sau acumulări de toxine.

⇒Carnea creşte riscul cancerului glandelor limfatice. Acest cancer important pretinde anual 23.000 de vieţi în America. Chiu, Cerhan şi colegii lor au studiat peste 35.000 de femei din Iowa şi au descoperit că femeile cu un consum de came roşie peste 1/3 din totalul alimentelor au avut aproape un risc dublu de limfom, faţă de acelea cu un consum mai mic de 1/3. Şi anume, a mânca hamburgheri mai mult de patru ori pe săptămână înseamnă mai mult decât dublarea riscului la femei de limfom non-Hodkin. Mai mult, femeile ar putea să reducă riscul lor de limfom cu 36% prin servirea fructelor de trei sau mai multe ori pe zi.

Recomandări de tratament:
□        Puteţi ajuta la decongestionarea sistemului limfatic şi combate inflamaţiile ganglionilor limfatici printr-o cură de sucuri de legume şi fructe şi plante potrivite. Puteţi debuta programul terapeutic printr-o cură de sucuri de 7-14 zile. Veţi putea folosi sucurile indicate la pagina „Limfomul; Boala Hodgkin”. în plus, sistemul imunitar trebuie ajutat pentru o funcţionare corectă şi întărit. Consumaţi alimente, folosiţi plante care vă stimulează funcţionarea sistemului imunitar. Pentru obţinerea detaliilor despre cum puteţi realiza acest lucru, studiaţi cu atenţie pagina „Planul de fortificare al sistemului imunitar”.

- Recomandat ar fi sa se consume apa alcalina (vezi aparatul Aquarion), care are un rol important in privinta prevenirii / stoparii acidozei care sta la baza oricarei boli. Este deosebit de important prin faptul ca un consum regulat al acestei ape duce la eliminarea din corp a metabolitilor cu potential toxic-cancerigen, dezacidificarea organelor si tesuturilor, normalizarea absorbtiei intestinale a nutrientilor, hranirea si hidratarea optima a celulelor, curatirea colonului, ridicarea imunitatii, oxigenarea intregului corp si in special a creierului. Efectele se manifesta atat la nivelul celor 3 sisteme anatomice de baza - neuronal, hormonal si imunitar (aflate intr-o stransa interconectare) - precum si la nivelul organelor si al circulatiei sanguine.

✓ Pulbere din: rădăcină de Brusture (Arctium lappa), rădăcină de Dragavei (Rumex crispus), Pătlagină (Plartago major şi alte varietăţi), Trifoi roşu (Trifolium pratense), Lipicioasă (Galium apar ine). Se amestecă plantele în cantităţi egale, se macină prin râşniţa de cafea şi se obţine o pulbere. Se administrează 1 linguriţă, sublingual (se păstrează cel puţin 10 minute), de 4 ori pe zi, cură timp 6 luni. Brusturele este un puternic purificator şi tonic sanguin şi hepatic, fiind un excelent adjuvant în detoxifierea organismului. Pe deasupra, are şi proprietăţi antitumorale. Dragaveiul (rădăcina) fortifică funcţiile ficatului şi ale splinei, este un puternic constructor al sângelui (stimulează creşterea numărului de globule roşii şi combate anemia, fiind foarte bogat în fier) şi este un excelent purificator limfatic, fiind utilizat cu succes în toate formele de cancer, în HIV şi tratamentul ganglionilor limfatici tumefiaţi şi tumorilor. Pătlagina este una din cele mai eficiente plante în combaterea puroiului şi a septicemiei sângelui, fiind eficientă în tratarea abceselor şi a tumorilor. Trifoiul roşu este un excelent purificator sanguin şi limfatic, intervenind în dizolvarea tumorilor şi a formaţiunilor tumorale. Se utilizează în toate formele de cancer, în special în leucemii. Lipicioasa (o varietate de Turiţă care „se prinde” de haine foarte repede) este o plantă care are efecte extraordinare asupra sistemului limfatic, care dislocă şi dizolvă congestionările limfatice, fiind utilizată în tratarea ganglionilor limfatici umflaţi, abceselor, furunculelor şi tumorilor.

✓ Cura cu Echinacea - se administrează o doză de şoc de 10 de capsule de 500 mg, de 2 ori pe zi (în total 20 de capsule pe zi), vreme de 10 zile. După aceea, se continuă cu câte 5 capsule de 500 mg, de 2 ori pe zi (în total 10 capsule pe zi) vreme de 20 de zile. Dacă mai este nevoie, după o pauză de 2 săptămâni se mai face o cură. Echinacea amplifică funcţionarea ţesuturilor, în special a măduvei osoase, a ţesutului timusului şi splinei, stimulează producerea în organism de limfocite T şi activitatea macrofagelor, ceea ce menţine funcţionarea sistemului limfatic la un ritm normal. în loc de capsule, se poate folosi pulberea obţinută prin râşnirea plantei. în acest caz, se administrează primele 10 zile, 1 lingură de pulbere de 4 ori pe zi, apoi vreme de 20 de zile se ia 1 linguriţă de pulbere de 4 ori pe zi. Dacă mai este necesar, după o pauză de 2 săptămâni, se mai face o cură.

✓ Prin conţinutul divers de flavonoizi, propolisul stimulează puternic funcţionarea sistemului imunitar, exercitând o acţiune directă asupra macrofagelor şi determină sinteza de interleukină şi interferon. Se administrează de trei ori pe zi, câte 40-50 de picături de tinctură, puse pe o bucăţică de pâine, timp de o lună, cu 10 zile pauză, după care se poate relua (3-4 cure anual).

✓ Băile alternante locale (cald şi rece) sunt un adjuvant potrivit în caz de limfangită. Când sunt făcute persistent, vor ajuta la stimularea defensivei împotriva infecţiei.

✓ Comprese cu ulei de Ricin aplicate pe ganglionii afectaţi şi splină şi cataplasme de tătăneasă. Găsiţi descrierea aplicaţiilor la pagina „Limfomul; Boala Hodgkin; Leucemia”.