Ateroscleroza, se manifesta prin modificari patologice ale vaselor, provocate de materii toxice-nicotina, un procent prea mare de colesterol, de o alterare datorata varstei. Arterele se intaresc progresiv, sub efectul depozitelor de grasime si calciu de pe peretii lor, isi pierd elasticitatea si se ingusteaza in asa masura, incat circulatia sangelui este impiedicata. In ultimul stadiu, se ajunge la o astupare totala a acestora.

Ateroscleroza se manifesta atunci cand deja apar boli care reprezinta consecinta ei: criza de apoplexie, infarct de miocard, angina pectorala, degenerarea unor parti din tesuturi, imbolnavirea rinichilor. Semnele specifice si care nu insala sunt: extremitatile reci, palide, tulburarile cardiace frecvente, tulburarile de irigatie sanguine, pierderea memoriei, dificultati de concentrare, diminuarea performantei, iritatia.
Persoanele cu hipertensiune, cu o boala renala sau diabet, sunt cele mai amenintate de ateroscleroza.

De la aparitia primelor semene este recomandata consultatia la un medic de specialitate.
In stadiul initial, procesul de scleroza poate fi oprit prin schimbarea modului de viata.

      Este bine sa cunoasteti.....

⇒ Bolile cardiovasculare pretind vieţile la aproape unu din doi oameni din SUA. Dar există veşti bune. Factorul major aproape în toate aceste boli este ateroscleroza - şi ateroscleroza este o condiţie pe care ştiinţa medicală a demonstrat-o ca fiind prevenibilă, tratabilă şi chiar reversibilă.

⇒ Noi toţi ne naştem cu artere curate şi flexibile care ar trebui să rămână astfel toată viaţa. Cu toate acestea, arterele multora dintre noi sunt îmbâcsite şi se înfundă cu grăsimi, colesterol şi calciu - amestec ce rigidizează şi, în cele din urmă, astupă aproape complet lumenul arterial, ştrangulând aportul de oxigen şi nutrienţi.

⇒Ateroscleroza este considerată o boală degenerativă, însă s-a descoperit recent că pot apărea urme de grăsimi în arterele principale ale corpului, în primii ani de viaţă. Unii cercetători cred că aceasta se datorează hrănirii copiilor nou-născuţi cu lapte de vacă (ce conţine colesterol oxidat), în loc să fie hrăniţi cu laptele mamei.

⇒ Ateroscleroza timpurie este prezentă Ia 20 de ani. Acest fapt este comun în naţiunile de vest (şi alte naţiuni care adoptă acest stil de viaţă, inclusiv România). De fapt, ateroscleroza poate fi prezentă şi la 10-15 ani. Iar când o persoană atinge 20 de ani, dungile de grăsime pot fi aşa de proeminente încât sunt foarte vizibile atunci când artera este secţionată. Dacă stilul de viaţă nesănătos continuă, pe la vârsta de 30 de ani plăcile devin din ce în ce mai pronunţate. La 40 de ani nu este neobişnuit faptul de a avea un blocaj semnificativ al arterelor, ce reduce diametrul arterei la mai mult de jumătate. Chiar şi la acest stadiu, efectele în cursul celor 30 de ani de ateroscleroză vor fi „liniştite”. Cei mai mulţi indivizi nu vor avea nici un simptom, până când pot avea primul atac de angină pectorală sau infarct.

⇒ La sfârşitul războiului american împotriva Coreei de Nord, în publicaţia Journal of the American Medical Association a fost raportat un studiu ştiinţific în care cercetătorii medicali examinaseră inimile a 300 de bărbaţi ucişi în acţiunile din Coreea. Soldaţii aceştia, cu o medie de vârstă de 22 de ani, nu fuseseră niciodată diagnosticaţi cu vreo boală de inimă. La disecţie însă, cercetătorii au descoperit dovezi şocante ale bolii într-un număr foarte mare de cazuri. 77,3% din inimile pe care le-au examinat aveau „dovezi 'evidente” ale existenţei bolii de inimă. Acest studiu a demonstrat cu claritate că boala de inimă se dezvoltă pe parcursul întregii vieţi, ea fiind tot mai răspândită printre tineri.

⇒ Dacă simptomele încep să apară, ele pot să fie vagi sau „atipice” sau clasic fiind numite „Angina pectorală”, aceasta fiind primul simptom în progresul către atacul de cord. Angina pectorală se referă la durerile din piept în timpul exerciţiului sau în urma unei emoţii severe de stres care este adesea descrisă ca o greutate, presiune sau o densitate centrată în mijlocul sau partea stângă a pieptului. Durerea poate traversa până la gât sau obraz ori poate să coboare spre braţ. Uneori pot apărea dureri în zona stomacului sau la spate. O masă copioasă sau vremea rece de asemenea pot precipita durerea. Simptomul durerii este cauzat de cantitatea insuficientă de sânge către muşchiul inimii, referindu-se la aceasta în ilustraţie ca fiind „Insuficienţă coronariană”.

⇒ In afara atacurilor de angină pectorală şi a infarctului miocardic există multe alte boli sau stări legate de ateroscleroză care nu cauzează moartea, dar vor răpi din calitatea vieţii, permiţând ca individul afectat să trăiască diferitele grade ale mizeriei. De exemplu, impotenţa la bărbaţi, dureri ale piciorului în timpul mersului, şchiopătări şi gangrena care pot rezulta din ateroscleroza arterelor femurale din coapse şi arterele posterioare ale tibiei în partea de jos a piciorului şi gleznei. Când ateroscleroza afectează arterele inimii şi creierului, arterele periferice care alimentează picioarele şi mâinile deseori sunt şi ele îngustate. Gangrena poate duce la otrăvirea sângelui şi la moarte dacă realizarea amputării nu va fi promptă.

⇒ Colesterolul este o grăsime albă şi ceroasă, fabricată în corpurile noastre şi intră în structura pereţilor celulari şi la prelucrarea unor hormoni. In cantităţi rezonabile, el este esenţial vieţii. Totuşi prea mult colesterol în fluxul sanguin (numit „colesterol seric”) poate contribui la ateroscleroză. Din acest motiv nivelele mari de colesterol din sânge corelează cu ratele crescute de deces ale bolilor de inimă.

⇒ Este de primă importanţă să recunoaştem faptul că ficatul nostru fabrică mai mult decât suficient colesterol pentru toate funcţiile corpului nostru. Din acest motiv, noi NU avem nevoie să consumăm colesterol exogen. Cu alte cuvinte, colesterolul nu este deloc necesar în dieta umană. Organismul nostru este înzestrat cu un mecanism extrem de sensibil de feedback, prin care ficatul este informat dacă şi când să-şi mărească sau să-şi limiteze producţia de colesterol. Dacă doriţi să aveţi cel mai mic risc al bolilor de inimă este indicat ca valorile colesterolului să fie de 100+ vârsta pe care o aveţi mg/dl (sau chiar mai mică). Valoarea de 200 mg/dl nu este suficientă să vă protejeze. Mai multe despre cum sa tratam colesterolul pe pagina: Tratament naturist pentru micsorarea colesterolului.

⇒ Fructele, zarzavaturile, cerealele şi nucile nu conţin deloc colesterol. Dacă alimentele provin în exclusivitate din produsele vegetale, atunci acestea sunt lipsite de colesterol. Pe de altă parte, dacă alimentele vin de la un animal, acestea aproape întotdeauna conţin colesterol.

⇒ Cele mai bogate alimente în colesterol sunt: creierul (2.300 mg colesterol la 100 g produs), gălbenuşul de ou (1.500 mg colesterol la 100 g produs), ficatul (360 mg colesterol la 100 g produs), grăsimile din came (300 mg colesterol la 100 g produs), untul (250 mg colesterol la 100 g produs), brânzeturi grase, mezelurile, smântână, laptele.

⇒ Unul din cele mai mari mituri este că „puiul, curcanul şi peştele coboară nivelul de colesterol al unei persoane”. Aceste alimente de fapt ridică nivelul de colesterol al unei persoane, dar ele îl cresc mai puţin decât o face carnea roşie. Drept rezultat, colesterolul unei persoane poate coborî atunci când se renunţă la carnea roşie, dar se substituie cu peşte şi pui. însă scăderea în nivelul colesterolului are loc datorită faptului că puiul, curcanul şi peştele cresc nivelul colesterolului unei persoane mai puţin decât carnea roşie, nu fiindcă ele au un efect de reducere al colesterolului.

⇒ Colesterolul expus la atmosferă pentru o perioadă de timp tinde să se combine cu oxigenul din aer, producând ceea ce se numeşte „colesterol oxidat”. Acest compus poate deveni cel mai important factor dietetic care influenţează riscul bolilor de inimă. Mai mult, consumul de colesterol oxidat poate creşte nivelele de colesterol din sânge mai mult decât simplul colesterol. Anumite studii au dovedit că „produsele oxidate” au fost aşa de toxice încât ele au distrus celulele peretelui interior ale arterelor în mai puţin de 24 de ore. Distrugerea celulelor din interiorul arterelor este unul din factorii principali care accelerează clădirea colesterolului în procesul aterosclerozei. Cea mai vătămătoare combinaţie dintre produsele cu colesterol oxidat s-a dovedit a fi crema în care erau combinate ouăle, laptele şi zahărul. îngheţata (care conţine această combinaţie) este considerată a fi cel mai sclerogen produs. Clătitele conţinând ouă şi praf de lapte sunt la fel de dăunătoare precum crema. Al treilea din cele mai periculoase articole este brânza de Parmesan; acesta s-a dovedit a fi la fel de vătămătoare precum untura.

⇒ în procesul de deshidratare sau solidificare gradul de saturaţie al unei grăsimi creşte, deci grăsimile sau uleiurile „parţial solidificate” conţin mai mulţi acizi graşi saturaţi. Ca urmare, grăsimile saturate vă măresc nivelul colesterolului din sânge, mai mult decât dacă a-ţi ingera colesterol pur. Uleiurile sunt alimente foarte concentrate. De aceea, chiar cele mai sănătoase uleiuri trebuie consumate în cantităţi mici.

⇒ Excesul de grăsime creşte vâscozitatea şi aderenţa sângelui, încetinind circulaţia şi ducând la alipirea globulelor roşii una de alta, întocmai ca monedele într-un fişic. O dietă săracă în grăsimi va ameliora vâscozitatea sângelui aducând beneficii deosebite în bolile ca: hipertensiunea arterială, ateroscleroza şi arterioscleroza, venele varicoase, flebite, tromboze venoase şi alte boli cardiovasculare.

⇒ Procesul de hidrogenare (folosit în cazul margarinei şi al altor grăsimi vegetale) alterează unele grăsimi din uleiul vegetal prin modificarea formei microscopice a moleculelor de grăsime. Normal, acizii graşi se găsesc în natură în forma numită „cis”, care se referă la aparenţa tridimensională a moleculelor. Procesul de hidrogenare modifică unele din aceste molecule în forma „trans”. Acizii graşi „trans”, spre deosebire de corespondenţii lor „cis”, cresc în mod semnificativ colesterolul seric şi LDL, chiar dacă ei sunt polinesaturaţi. Această creştere a colesterolului corelează cu efectul margarinei asupra riscului bolilor de inimă, măsurat într-un studiu de 8 ani al Universităţii Harvard. Conform afirmaţiilor doctorului A. I. Fleishman în American Journal of Clinical Nutrition, margarina creşte riscul ca un cheag de sânge să blocheze o arteră (tromboză). înlocuiţi margarina şi untul cu unt obţinut din alune sau migdale (sau alte seminţe) şi ulei de măsline.

⇒ Grăsimile saturate şi colesterolul alimentar cresc colesterolul sanguin, deşi aceşti nutrienţi nu sunt la fel de eficace în a face acest lucru aşa cum o fac proteinele animale. Relaţiile dintre proteine şi colesterol au fost publicate în literatura medicală de mai bine de 20 de ani, dar cea mai mare parte a fost în mod întristător neglijată. Un corp de cercetare extensiv au stabilit acum că acest colesterol seric este extrem de dependent de tipul de proteine consumat. Doar proteinele animale (chiar şi laptele degresat) vor creşte nivelele de colesterol din sânge, în timp ce proteinele din plante vor reduce colesterolul. De fapt, mulţi oameni care sunt pe diferite diete de sănătate pentru inimă vor fi incapabili să reducă suficient colesterolul lor până când nu elimină total proteinele animale din dietele lor. Cercetarea a arătat că trecând de la o dietă redusă în grăsime saturată, redusă în colesterol folosindu-se proteina de soia ca substituent al laptelui poate scădea nivelele de colesterol cam 60-80 mg/dl în cel puţin trei săptămâni.

⇒ Cu cât se consumă mai multă proteină de origine animală, cu atât este mai mare incidenţa bolii de inimă. în plus, zeci de studii experimentale arată că alimentarea şobolanilor, a iepurilor şi porcilor cu proteine animală (de ex., cazeină) creşte foarte mult nivelul colesterolului, în timp ce proteinele de origine vegetală (de ex., proteina din soia) scad în mod dramatic nivelurile colesterolului. Studiile pe oameni nu numai că reflectă aceste descoperiri, dar arată şi că alimentaţia cu proteine de origine vegetală are chiar o putere mai mare de a reduce nivelul de colesterol decât o are reducerea aportului de grăsimi sau colesterol.

⇒ Prezenţa excesivă în sânge a insulinei declanşează obturarea arterelor stimulând creşterea celulelor, a muşchiului neted din pereţii acestora. O asemenea proliferare a celulelor are un rol important în accelerarea aterosclerozei, formând plăci lipidice, îngustând arterele şi obstrucţionând fluxul sanguin. în plus, insulina interferează cu sistemul coagulant stimulând niveluri crescute de inhibitori ai activatorului de plasminogen. Astfel, un cheag se poate forma mai uşor, blocând artera. Insulina stimulează producerea de către ficat, a colesterolului nociv LDL, cel care se lipeşte de pereţii arterelor. Fără îndoială, insulina în exces este principala cauză a creşterii trigliceridelor, mărind dramatic riscul de boli de inimă.

⇒ Când colesterolul HDL (lipoproteine de înaltă densitate sau colesterol „bun”) este ridicat, acesta extrage colesterolul rău de pe artere şi le protejează de vătămare. Nivelele mari de HDL pot chiar să ducă la involuţia şi tratarea bolile arterelor coronariene. Cum putem ridica nivelele de HDL? Exerciţiul fizic s-a dovedit să ridice HDL-ul. Exerciţiul care ridică acest colesterol HDL nu este acela dur cu greutăţile (culturismul), ci mai degrabă de genul aerobic, cel care urcă ratele inimii şi necesită mişcări ritmice ale corpului şi respiraţie profundă. Mai mult exerciţiu aerobic a obţinut nivele mai mari de HDL. Datorită acestui rol al exerciţiului de ridicare a HDL-ului şi astfel de reducere a aterosclerozei, exerciţiile uşoare ar trebui considerate ca un factor de risc independent pentru dezvoltarea bolilor de inimă. Veştile bune sunt că, dacă nu sunteţi într-o formă bună acum şi vă faceţi un program regulat de exerciţii fizice, cercetările indică faptul că puteţi astfel să reduceţi riscul bolilor de inimă cu 50%.

⇒ Când indivizii încetează să fumeze, ca rezultat, de obicei are loc o creştere semnificativă a HDL-ului (colesterolul „bun”). Pierderea în greutate de asemenea poate contribui la creşterea HDL-ului. Alimentele care conţin lecitină, ginsengul, usturoiul, ceapa, cromul, vitamina C şi vitamina E - toate pot să crească HDL-ul.

⇒ Fibrele solubile în apă slint în special implicate în reducerea colesterolului. Fructele, zarzavaturile, nucile, cerealele, şi legumele - toate în starea lor naturală şi nerafmate, sunt cele 5 grupuri alimentare principale care conţin această fibră ce reduce colesterolul. Tărâţele de ovăz şi pectinele fructelor reprezintă astfel de exemple. Aceşti compuşi realizează această lucrare prin faptul că se leagă de colesterol şi de acizii biliari (excretaţi de către ficat) în intestinul subţire, prevenind astfel absorbţia lor. Nu uitaţi că produsele animaliere (came, lapte, ouă şi brânză) nu conţin deloc fibră.

⇒ Trei cercetători şi medici cardiologi de renume, dr. Bill Castelli, dr. Bill Roberts şi dr. Caldwell Esselltyn Jr. au afirmat că în îndelungatele lor cariere medicale nu au văzut niciodată vreun deces prin boală de inimă Ia pacienţii lor cu nivel al colesterolului sanguin sub 150 mg/dL. Alimentele de origine animală au fost corelate cu un nivel de colesterol mai mare, în timp ce, aproape fară nicio excepţie, nutrienţii din alimentele de origine vegetală au fost asociaţi cu niveluri reduse ale colesterolului sanguin.

⇒ Triglicerideie (un compus care este alcătuit din lanţuri din trei acizi graşi) reprezintă forma principală de transport a grăsimilor în fluxul sanguin. Cantităţile mari de trigliceride reprezintă un factor de risc pentru bolile de inimă. Cil cât triglicerideie unei persoane sunt mai mari, cu atât HDL-ul (colesterolul „bun”) tinde să fie mai mic. Mulţi oameni cu triglicerideie ridicate sunt supraponderali. Slăbirea până la greutatea ideală poate aduce triglicerideie cuiva la nivelul normal (mai puţin de 150 mg/dl). Un alt pas este exerciţiul fizic ce ridică, de asemenea HDL-ul. Al treilea pas care trebuie făcut este consumul redus de grăsime, cele mai multe lipide din dieta noastră fiind trigliceride. Zahărul ridică triglicerideie. Dacă doriţi să coborâţi triglicerideie la normal trebuie să evitaţi în mod special zahărul rafinat şi produsele care-1 conţin. în plus, reducerea nivelul stresului, oprirea fumatului şi a consumului de alcool pot coborî triglicerideie.(Neil Nedley, M.D. - Proof Positive: How to Realiably Combat Disease and Achive Optimal Health through Nutrition and Life Style)

⇒ Ateroscleroza gravă a triplat riscul declinului funcţionării mintale (percepţie, gândire, raţionament, memorie, viteza proceselor mintale). Cele mai dezastroase sunt presiunea sistolică ridicată, fibrilaţia atrială (puls neregulat), grosimea mai mare a pereţilor arterei aorte, insuficienţă cardiacă congestivă şi atacurile cerebrale.

Produse naturale CaliVita recomandate in tratarea aterosclerozei:

►Omega 3 : 1-0-1, inainte de masa, 3 luni continuu, reduce colesterolul si trigliceridele, scade riscul de ateroscleroza, imbunatateste ritmul cardiac.
►Resveratrol: 0-1-0, in timpul mesei, 3 luni continu, puternic antioxidant, protejeaza celula impotriva radicalilor liberi nocivi, reface elasticitatea vaselor de sange ajutand la o mai buna fluidizare a sangelui.
►Mega q Protect : 1-1-0, dupa masa, 3 luni continuu, contine Ginkgo biloba, care ajuta la imbunatatirea circulatiei periferice si cerebrale.

- Recomandat ar fi sa se consume apa alcalina (vezi aparatul Aquarion), care are un rol important in privinta prevenirii / stoparii acidozei care sta la baza oricarei boli. Este deosebit de important prin faptul ca un consum regulat al acestei ape duce la eliminarea din corp a metabolitilor cu potential toxic-cancerigen, dezacidificarea organelor si tesuturilor, normalizarea absorbtiei intestinale a nutrientilor, hranirea si hidratarea optima a celulelor, curatirea colonului, ridicarea imunitatii, oxigenarea intregului corp si in special a creierului. Efectele se manifesta atat la nivelul celor 3 sisteme anatomice de baza - neuronal, hormonal si imunitar (aflate intr-o stransa interconectare) - precum si la nivelul organelor si al circulatiei sanguine.

Remedii naturale complementare recomandate

Dieta:

„Schimbarea dietei, nu a medicamentelor, ar trebui să fie primul tratament pentru cei care au colesterolul mărit. ” Dr. Dean Omish, Universitatea California, San Francisco.
,,Dacă noi — adică, societatea - am trece la o alimentaţie vegetariană, ateroscleroza arterelor coronare, responsabilă pentru majoritatea bolilor de inimă, ar dispărea. ” Dr. William Roberts, redactor-şef al Jurnalului American de Cardiologie.

⇒ Enzimele măresc eficienţa sistemului imunitar permiţându-i să digere mai uşor celulele bolnave sau moarte, să elimine tumorile şi chisturile, să distrugă depozitele de colesterol, bacteriile şi virusurile, îndepărtând din organism orice alt element nedorit, compus din proteine, grăsimi şi hidraţi de carbon. Ştim că enzimele le găsim în „hrana vie” - adică în fructe, legume, cereale şi seminţe încolţite nesupuse preparării termice, pentru că enzimele mor la o temperatură de peste 45-50 grade C. Consumul de „hrană vie” curăţă arterele foarte rapid „topind” plăcile ateromatoase, fluidifică sângele, echilibrează tensiunea arterială şi tonifică muşchiul cardiac.

⇒ Se recomandă adoptarea unei diete strict vegetariene, cu foarte multe crudităţi. Ar aduce rezultate deosebite o cură exclusivă de crudităţi (sucuri şi salate) vreme de 3-6 luni. Este benefic un program regulat de mese. Două mese pe zi este cel mai bun program şi nimic între mese, iar ultima masă ar fi ideal să nu fie după orele 15. înainte cu 30 de minute de fiecare masă se va consuma un pahar de suc (urzică, păpădie, leurdă, pătrunjel, orz verde, lămâie, grape-fruit, ţelină, roşie, fructe de sezon, etc.). Se pot consuma fulgi şi germeni de cereale (mai ales fulgi de ovăz) şi cantităţi mici din seminţe şi oleaginoase: nuci, migdale, seminţe de floarea-soarelui, susan şi dovleac (nepreparate termic).

⇒ Alimente cu un efect benefic: ardei, afine, cătină, ceapă, căpşuni, coacăze, cireşe, grape-fruit, fasole verde, hrişcă, lămâie, leurdă, lucerna de cultură (vârfuri proaspete sub formă de suc), in, măceşe, măsline (ulei), orz verde, ovăz verde, păpădie, pătlăgele roşii, pătrunjel, prune, sparanghel, ţelină, urzică, usturoi, vişine.

⇒ Cura internă cu cărbune vegetal - 1 linguriţă cu vârf de pulbere de cărbune vegetal la un pahar de apă de izvor. Se amestecă bine şi se consumă ca atare, o dată pe zi, vreme de 21 de zile. Cărbunele vegetal poate scădea nivelul colesterolului din sânge, ajută la reglarea glicemiei şi este un puternic absorbant al toxinelor şi gazelor din organism.

⇒ Pe lângă efectele de reglare a tensiunii arteriale, extractul apos (sucul) de urzică are un efect protector asupra vaselor de sânge, împiedică sclerozarea şi rigidizarea acestora.

⇒  Anumite substanţe din lucernă îi conferă proprietăţi hipocolesterolemiante. Puteţi folosi vârfurile fragede sub formă de suc preparat cu ajutorul blenderului. Lucerna poate fi combinată cu urzica, orzul verde sau alte verdeţuri.

⇒ Cele mai multe tipuri de nuci (inclusiv alunele de pădure), în vederea altor conţinuturi de grăsimi, sunt alimente „sănătoase pentru inimă”. Consumul zilnic de nuci a avut rezultate uimitoare. Colesterolul LDL (colesterolul „rău”) a scăzut cu 18 puncte. Aceasta reprezintă o reducere remarcabilă a riscului de infarct miocardic. Pentru fiecare punct procentual scăzut al colesterolului rău există între două şi trei procente de reducere a ratelor infarctului miocardic. O reducere de 18 puncte în LDL se traduc prin 36-54% reducere a riscului bolilor de inimă. Nucile sunt bogate în acizii graşi omega-3, care au unele beneficii speciale în tratarea bolilor cardiovasculare. Oricum, nu exageraţi în consumul de nuci, mai ales persoanele supraponderale. 5-6 nuci pe zi sunt suficiente.

⇒ Referitor la arahide, grăsimea din arahide are o chimie specifică şi o structură de trigliceride (afară de conţinutul grăsimilor saturate şi polinesaturate) care le face surprinzător mai tari în artere decât alte grăsimi vegetale. Astfel, o persoană care doreşte să-şi protejeze arterele sale ar trebui să fie înţeleaptă în alegerea altor tipuri de nuci cum ar fi migdalele şi nucile în loc de arahide. Migdalele mai au şi un alt avantaj. Ele sunt unice printre grupurile de nuci prin aceea că ele conţin mult mai multă vitamina E decât alte nuci; de fapt, ele depăşesc chiar aproape toate alimentele în această privinţă. Vitamina E reduce riscul bolilor cardiovasculare.

⇒ Alcina este un compus întâlnit în usturoi ce are capacitatea să relaxeze muşchiul cardiac. în acest fel, aritmia cardiacă se reduce semnificativ. Cea mai uimitoare calitatea a alcinei este capacitatea sa de a reduce nivelul de colesterol negativ. Eric Block a mai descoperit în usturoi un compus numit ajoena, un anticoagulant natural, care împiedică formarea de cheaguri sanguine. Consumaţi deci mult usturoi. Puteţi adăuga şi ceapa, care fluidifică sângele şi combate formarea cheagurilor din vasele sanguine. Usturoiul conţine şi nişte substanţe numite sufide care au capacitatea de a scădea tensiunea arterială şi a preveni formarea de cheaguri.

⇒ Fiindcă unii sceptici încă n-au vrut să creadă că ovăzul poate reduce colesterolul, a fost realizat un studiu prin evaluarea pe computer (meta-analiză) a 20 de boabe de ovăz bine crescut, în 1992. Rezultatul a demonstrat că produsele de ovăz în dietă reduc în mod semnificativ nivelele de colesterol. O altă cereală care s-a dovedit a avea efecte benefice asupra nivelelor de colesterol din sânge este hrişcă. Un studiu din China a descoperit că hrişcă reduce atât colesterolul total cât şi colesterolul LDL; în acelaşi timp ea a redus raportul colesterolului total faţă de HDL. Folosiţi în alimentaţie fulgii de ovăz şi hrişcă. Hrişcă poate fi consumată crudă, după ce a fost înmuiată în prealabil vreme de 1-2 ore, în amestec cu miere şi puţină nucă.

⇒ Cura cu drojdie de bere (sub formă de fulgi nutriţionali - se găsesc la Plafar sau magazine naturiste) reglează nivelul colesterolului sanguin, aduce la valorile normale tensiunea arterială şi favorizează activitatea miocardului. Se administrează în fiecare lună 15-20 zile, câte 2-3 linguriţe de fulgi de drojdie proaspătă pe zi.

⇒ Lecitina din soia reprezintă un emuisifiant natural ce permite solubilizarea corpilor graşi în sânge, mai ales a colesterolului. De asemenea, lecitina ajută la susţinerea unor funcţii cerebrale (memoria). Pe deasupra, soia este bogată în colină şi inozitol ce intervin în metabolismul hepatic al lipidelor, crescând concentraţia în HDL (colesterol „bun”) şi diminuând concentraţia în LDL (colesterol „rău”). Este recomandat să consumaţi lapte de soia, pe care îl puteţi prepara chiar în bucătăria familiei dumneavoastră.

⇒ Afina este mai eficientă decât alte flavonoide (cunoscute sub denumirea colectivă de vitamina P) în lupta împotriva ruperii pereţilor capilarelor. Dacă aveţi posibilitatea, faceţi o cură de afine sau consumaţi un extract din aceste fructe extraordinare.

⇒ Seminţele de schinduf (Trigonella foenum) au efecte hipoglicemiante şi scad nivelul de colesterol şi trigliceride sanguine. Se recomandă consumul de pulbere, încorporat în salate sau luat sublingual (2-3 linguri pe zi).

⇒ Capsaicina este un compus găsit în ardeiul cayenne (o specie de ardei iute cu efecte stimulante şi nu iritante) - reduce triglicerideie şi colesterolul, prevenind bolile cardiovasculare şi atacul de cord. Capsaicina intensifică transformarea colesterolului în acizi biliari. Ardeiul iute coboară nivelul de colesterol din sânge legând colesterolul şi acizii biliari în tractul intestinal, urmând apoi să fie eliminaţi prin excreţie. Consumaţi capsule de ardei cayenne sau puţină boia, dar nu în cantităţi mari şi doar în cure.

⇒ Strugurele este un puternic solvent natural. Ţesuturile bolnave şi degenerările grase, toate formele de materie morbidă par să se fragmenteze în particule minuscule şi să fie aruncate în fluidul sanguin pentru a fi duse la organele de eliminare. Strugurii (mai ales cei roşii) conţin în cojile lor o substanţă numită resveratrol, care are un efect anticoagulant asupra sângelui şi antisclerotic. Consumaţi din belşug struguri sau faceţi o cură cu struguri.

⇒ Doctorul David White de la Universitatea Nottingham, Anglia a descoperit că Adoxynolul (AND) - un extract din seminţe de struguri ce conţine cel mai puternic bioflavonoid cunoscut, reduce colesterolul LDL oxidat şi formarea celulelor spongioase. în urma unor teste clinice extinse, el a conchis că AND oferă cea mai bună protecţie împotriva aterosclerozei. Folosiţi 4 picături, de 3 ori pe zi.
S Seminţele de in sunt o sursă vegetală foarte bogată în acizi graşi omega-3. Aceştia pot preveni apariţia bolilor de inimă micşorând nivelul de colesterol şi trigliceride. Fiind un diluant natural al sângelui, acizii graşi omega-3 pot împiedica formarea cheagurilor de sânge, care ar spori şansele de apariţie ale unui atac de inimă sau cord. Puteţi folosi zilnic o linguriţă de ulei de seminţe de in sau două linguriţe de pulbere proaspătă obţinută prin râşnirea seminţelor în râşniţa de cafea.

⇒ Folosirea în alimentaţie a uleiului de măsline extravirgin presat la rece ajută la reglarea promptă a valorilor colesterolului, elasticizează vasele de sânge şi ajută la curăţarea lor. Evitaţi folosirea altor uleiuri,

⇒ Sterolii sunt compuşi găsiţi în castraveţi (cea mai mare concentraţie se află în coajă), ce pot ajuta la scăderea colesterolului.

⇒ Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au descoperit în ţelină o substanţă numită 3-butilftalidă care, la cobai, reduce tensiunea arterială prin relaxarea muşchilor aflaţi în pereţii vaselor de sânge. Când au primit o doză de 3- butilftalidă echivalentă cu cea din patru ţeline, tensiunea a scăzut cu 13%, iar colesterolul cu 7%.

⇒ Grape-fruit-ul este un foarte bun luptător împotriva colesterolului. Membrana care separă fiecare segment în parte abundă în pectină, o formă de fibră solubilă care pare să topească pur şi simplu colesterolul. Consumaţi grape- fruit-ul cu tot cu aceste membrane. Este puţin mai amar, dar se merită!

⇒ Cura cu polen - se consumă zilnic de două ori, câte două linguriţe pudră de polen în amestec cu puţină miere, în cură de 30 de zile. Se fac 3 cure pe an. La fiecare linguriţă de polen puteţi adăuga şi o linguriţă de pulbere obţinută din fructe de cătină şi veţi obţine o reţetă cu efect mai puternic. Principiile active ale polenului ajută la redobândirea elasticităţii vaselor de sânge, reduce valorile colesterolului negativ, ameliorează circulaţia cerebrală.

⇒ Consumaţi faguri de miere, aşa-numita căpăceală (un amestec de miere, ceară şi propolis). Aceasta se mestecă îndelung (întocmai ca guma de mestecat), chiar şi după ce s-a terminat mierea din ea. Odată asimilată prin tubul digestiv, această combinaţie are un efect „lubrifiant” asupra vaselor de sânge, ajutând la redobândirea elasticităţii şi permeabilităţii lor. De asemenea, ajută la normalizarea ritmului cardiac şi are efect tonic cardiac. Nu folosiţi acest remediu în cazul în care sunteţi diabetic.

Obs.: în pagina „Reţete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentaţie crudivoră” veţi găsi o paletă largă de preparate pe care le puteţi folosi în timpul tratamentului, bineînţeles, ţinând cont de indicaţiile şi contraindicaţiile legate de afecţiunea dumneavoastră. Folosiţi, în mod special, reţete ce conţin ingrediente cu potenţial terapeutic pentru afecţiunea de care suferiţi.

Fitoterapie

■ Ceai din: Vâsc, Păducel, Anghinare, Traista-ciobanului - Infuzie din o linguriţă cu vârf amestec plante la o cană de apă clocotită. Se lasă 10 minute vasul acoperit, după care se filtrează. Se beau 2 căni de ceai pe zi, adăugând câte o linguriţă de bitter suedez la fiecare cană de ceai. Vâscul reglează funcţiile cardiace şi circulatorii, echilibrând tensiunea arterială fiind un bun vasodilatator coronarian şi periferic. Păducelul ajută la mărirea calibrului vaselor de sânge care alimentează inima, stabilizează valorile tensiunii arteriale şi este
antiaterosclerotic. Cinarina este un ingredient activ din extractele din Anghinare, care ajută la scăderea colesterolului, reglând activitatea ficatului şi stopând producerea excesivă de colesterol endogen. Traista-ciobanului are proprietăţi vasodilatatoare coronariene, reglatoare ale tensiunii arteriale şi antiatesclerotice. Bitterul suedez reduce valorile colesterolului, ajută la menţinerea tinereţii şi flexibilităţii vaselor de sânge, având şi efecte tonice cardiace.

■ Tinctură de Leurdă - Se administrează câte 1 linguriţă de tinctură diluată în jumătate de pahar de apă, de 3-4 ori pe zi, în cure de minimum trei săptămâni. Dintre plantele medicinale din flora europeană, leurda are printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine şi antiagregante plachetare (combate formarea cheagurilor de sânge). Leurda conţine adenozină, o substanţă care are un rol esenţial în reducerea colesterolului, în împiedicarea formării trombilor (cheagurilor), în scăderea tensiunii arteriale.

Alte indicaţii
■ Cura cu suc de Lămâie. Lămâile, prin bogăţia în vitamina C, săruri minerale, exercită un efect depurativ, neutralizant al acidităţii sângelui, tonifiant al peretelui capilar. Lămâile sunt bogate în flavonoide care acţionează ca antioxidanţi puternici. Conţin terpenă - substanţă care controlează producerea de colesterol şi declanşează o reacţie în lanţ ce blochează acţiunea unor cancerigeni. Se consumă în prima zi sucul de la o lămâie. Se creşte doza zilnic cu câte o lămâie până se ajunge la şapte lămâi pe zi. Din ziua a opta se scade doza cu câte 1 lămâie pe zi, până se ajunge la 1 lămâie pe zi. Se practică deci, 14 zile, iar după o pauză de două săptămâni se poate relua. Sucul de lămâie se va consuma cu paiul! Dacă pacientul este subponderal, va consuma doar sucul de la 2 lămâi pe zi, vreme de 4 săptămâni.

■ Se combină într-un vas 100 ml tinctură de Usturoi cu aceeaşi cantitate de tinctură de Propolis şi cu 500 grame de miere. Se administrează din acest amestec de 3-4 ori pe zi, câte o jumătate de linguriţă, pe stomacul gol, vreme de 3 luni. Preparatul este contraindicat bolnavilor de diabet.

Alte remedii complementare si masuri preventive si de sustinere:

-se consuma hrana completa, bogata in legume si cereale, saraca in sare si colesterol: vinete, morcovi, ceapa, praz, soia, usturoi, peste proaspat, ulei din germen de porumb si de floarea soarelui, mere, gutui, tarate de ovaz si de orez
-se evita prajiturile, smantana, branza grasa, mancarea facuta cu faina sau cu amidon, mezeluri, carne grasa, organe, prajeala, produsele pe baza de faina rafinata-paine alba, pastele cu oua, torturi, fructele de mare, peste afumat sau in ulei, alcool in cantitate mare
-atentie la prajeli si la gratar! Stratul brun care se formeaza la suprafata alimentelor este rezultatul oxidarii care produce substante toxice si deseuri grasoase, care se depun pe peretii arterelor
-se renunta la fumat, se ocolesc locurile in care se fumeaza
-se face multa miscare in aer liber; se reduce excesul de greutate
-se fac dusuri cu jet, bai alternative, dusuri scotiene, spalari complete cu otet din fructe, bai progresive la picioare
-se pun cataplasme cu argila pe ceafa sau pe partea inferioara a abdomenului, sau se ia argila pe cale bucala: 1 lingurita la o jumate de pahar cu apa
-se consuma creson, praz, usturoi, hrean, leurda, se fierbe usturoiul in lapte, se strecoara si se bea lichidul pe stomacul gol
-se consuma tinctura de vasc: cca 20 de picaturi la 1 pahar cu apa, de trei ori/zi
-se beau 3 linguri de suc de varza sau zeama de varza acra pe stomacul gol
-se consuma ceaiuri din plante ca: paducel, salvie, traista ciobanului, macerat de usturoi, coada calului
-se fac frectii cu ulei de rozmarin sau se pune in apa din baie
-se evita situatiile stresante, se adopta un tratament naturist.