Parkinsonul este o boala degenerativa care apare ca urmare a distrugerii lente si progresive a neuronilor. Pacientii prezinta gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala (dezechilibru). Varsta medie de apartitie a bolii este de 57 de ani, tulburarile specifice apar cel mai adesea intre 50 si 70 ani. Rareori survine boala in copilarie sau adolescenta.

⇒ Boala Parkinson, o boală care nu este considerată autoimună, dar are trăsături ale bolilor autoimune, se găseşte adeseori alături de scleroza multiplă, atât în cadrul aceloraşi regiuini geografice, cât şi în cazul aceloraşigrup de indivizi.

⇒ Boala Parkinson are legătură cu insuficienţa unui neurotransmiţător, numit dopamina. Dopamina este o substanţă chimică ce transmite impulsurile nervoase care afectează masiv coordonării musculară complexă, sistemul imunitar, energia fizică, capacitatea de gândire şi memoria de scurţi durată. Nivelul de dopamină scade la persoanele obişnuite cu aproximativ 13% la fiecare zece ani. după vârsta de 45 de ani.

⇒ Parkinsonisnul este un sindrom clinic caracterizat de prezenţa următoarelor simptome: tremurul membrelor ia repaus, încetineala în mişcări, rigiditate şi instabilitate posturală, clipiri ale ochilor, afectarea deglutiţiei cu scurgerea salivei pe la colţurile buzelor, cât şi în activităţile de rutină: vorbire înceată, monotonă, scrisul cu litere mici, dificultăti la ridicarea de pe scaun sau întoarcerea în pat, mers nesigur, cu paşi mici şi atitudine înţepenită. Alte manifestări care mai pot apărea: schimbările de personalitate, dezorientarea spaţială, halucinaţiile până la stările de demenţă, depresia, tulburările de somn, tulburările sexuale.

⇒ Anumite boli infecţioase care afectează sistemul nervos precum meningita, encefalita, intoxicaţiile cu monoxid de carbon, mercur, metanol pot reprezenta cauze ale apariţia Parkinsonului.

⇒ Anumite medicamente pot declanşa Parkinsonul: neurolepticele (precum acelea folosite pentru tratarea schizofreniei), antiemeticele, alfa-metildopa, litiul, rezerpina. Imaginaţi-vă că luaţi un medicament care cauzează teribila boală a lui Parkinson. Pe piaţă există 29 de medicamente care pot produce Parkinson. Mai sunt altele 65 care pot produce demenţa. PCRG spune că sunt 86 de medicamente care produc depresie, 105 care produc halucinaţii, 46 care provoacă serioase probleme de echilibru, 22 care pot provoca accidente auto, 119 care produc probleme sexuale, 88 care duc la constipaţie, iar 18 pot produce insomnii.” („Medical Research Co” University Staff - Medicamente uimitoare pe care nu le cunoaşteţi încă)

⇒ Studiile au arătat că grăsimile saturate (se găsesc în special în carne, unt, lapte) sunt asociate cu bolile cerebrale degenerative, în deosebi cu boala Parkinson. Un studiu efectuat la Columbia University a arătat că persoanele trecute de 65 de ani care au mâncat cele mai multe grăsimi animale sunt de 5 ori mai susceptibile să dezvolte Parkinson decât cele care au mâncat cele mai puţine grăsimi animale. Există mai multe implicaţii printre care: modificări în compoziţia membranelor celulelor, activitatea electronică a neurotransmiţătorilor, în special a serotoninei, manipularea enzimelor, atacurile radicalilor liberi, creşterea rezistenţei la insulină şi utilizarea glucozei.

⇒ Dietele cu un conţinut proteinic ridicat scad nivelul de mangan din organism, ceea ce poate provoca spasme, convulsii, probleme de transmitere a impulsurilor neuronale (miastenie, aritmie cardiacă, fibrilaţii), probleme neuromusculare, boala Parkinson, Boala Lou Gehrig (scleroza laterală amiotrofică).

⇒ Cel mai mare duşman al creierului este grăsimea saturată; aceasta provoacă efecte negative majore asupra memoriei şi învăţării. Cu cât animalele mănâncă mai multe grăsimi saturate cu atât este mai gravă disfuncţia memoriei a creierului lor. Capacitatea de învăţare se reduce semnificativ. Grăsimile saturate pot ştrangula literalmente celulele cerebrale.

⇒ Nici grăsimile nesaturate nu sunt „nevinovate”. Una dinte cele mai ameninţătoare consecinţe potenţiale ale predominanţei grăsimilor nesaturate omega-6 în celulele cerebrale este inflamarea persistentă a ţesutului cerebral. O fel de inflamare poate deteriora vasele de sânge cerebrale, poate ucide procese cerebrale, poate vătăma membranele celulelor nervoase, întrerupând funcţionarea normală, poate interfera cu transmisia mesajelor neuronale şi favoriza atacuri cerebrale, Alzheimer şi probabil toate bolile cerebrale degenerative. Este un fapt stabilit ştiinţific că acizii graşi omega-6 tind să fie puternic inflamatori. Metabolismul grăsimi omega-6 declanşează adevărate artificii de produse auxiliare incendiare, alcătuite din substanţe asemănătoare hormonilor, numite mediatori - printre ele numărându-se prostaglandinele, leucotrienele, citokinele - şi din radicali liberi, toate aceste substanţe putând declanşa inflamare. lnvazia grăsimilor omega-6 în celulele cerebrale aprinde un foc în tot creierul, care poate sfârşi prin distrugerea celulelor nervoase. Unul dintre cei mai de temut agenţi proinflamatori produşi prin conversia grăsimilor de tip omega-6 la nivelul celulei este o substanţă chimică numită acid arahidonic. în anumite circumstanţe este profund implicată moartea celulei nervoase. Acidul arahidonic poate stimula şi producţia de glutamat, un neurotransmiţător, care este un adevărat ucigaş de celule. Surse bogate în grăsimi vegetale omega-6: hrana procesată, uleiuri vegetale ca cel de porumb, floarea-soarelui. Uleiuri care conţin un raport bun între grăsimile omega-6 şi omega-3 şi care sunt sănătoase: uleiul de seminţe de in, de măsline, canola, rapiţă, susan. Reduceţi consumul de grăsimi omega-6 şi mâncaţi mai multe grăsimi omega-3, mai ales din cele găsite în surse vegetale (nuci, migdale).

⇒ Folosiţi un regim sărac în proteine şi eliminaţi proteinele de origine animală. Regimurile alimentare bogate în proteine împiedică acţiunea levodopei la nivelul creierului.

⇒ Vătămările produse de radicalii liberi pot perturba funcţionarea mintală normală. La creierele vulnerabile, anii de atacuri ale radicalilor liberi pot distruge neuronii, rezultatul fiind Alzheimer, Parkinson, scleroză laterală amiotrofică (boala lui Lou Gehrig) sau alte forme de boli degenerative. Mărimea efectului cumulat şi potenţialul declin intelectual depind considerabil de forţa apărării antioxidante - sau luptătorii contra radicalilor liberi - afirmă mulţi specialişti, Calea cea mai bună de a evita sau chiar redresa carenţele creierului induse de vârstă este să ai mai mulţi antioxidanţi în creier pentru a neutraliza radicalii liberi. Această strategie a dat rezultate uimitoare, identificând antioxidanţii drept una din modalităţile cele mai promiţătoare de salvare a creierului. ( Cum să-ţi păstrezi sănătatea -creierului-Jean Carper ).

⇒Exerciţiul fizic intensifică circulaţia sanguină din creier fiind un factor care impulsionează dezvoltarea dendritelor. S-a demonstrat că oamenii în vârstă care fac exerciţiu fizic înregistrează rezultate mai bune la testele legate de funcţia cognitivă decât sedentarii. Alţi cercetători au constatat că exerciţiul fizic ridică nivelul substanţelor ce luptă împotriva racalilor liberi, protejând celulele cerebrale şi că activităţile de orice fel îmbunătăţesc dispoziţia. Dr. Arthur Kramer de că exerciţiile aerobice pompează mai mult sânge în cortexul frontal care controlează funcţiile executive ale creierului.

⇒ Apărarea naturală împotriva toxinelor biologice eliberate în organism de radicalii liberi este asigurată de o adevărată armată de luptători biochimici numiţi antioxidanţi sau „curăţători de radicali liberi”, din rândul cărora se detaşează puternicele enzime antioxidante glutation-peroxidaza (GT) şi superoxid-dismutaza (SOD). Glutation-peroxidaza a fost izolată prima dată din drojdia de bere şi se găseşte în mare măsură în seminţele germinate. Are o puternică acţiune anitoxică. Ca şi SOD, producerea de GT scade continuu pe măsura înaintării în vârstă. Autopsii ale creierelor unor persoane care au murit de boala lui Parkinson arată deficienţe de GT. Doctorul J. D.Adam şi doctorul I. N.Odunse de la Universitatea din California au descoperit că nivelul normal de GT este important în instalarea bolii lui Parkinson. (Chase Ravel şi Staff-ul Universităţii Medicale Research Co - Medicamente miraculoase pe care nu le cunoaşteţi încă).

⇒ Potrivit unui studiu finantat de Uniunea Europeana, in care a fost inclusa si Romania, gradinarii s-ar putea expune unui risc ridicat de a face Parkinson in cazul in care intra in contact cu pesticidele. Studiul, finantat de Comisia Europeana si condus de Universitatea Aberdeen, a descoperit ca potentialele daune cauzate creierului atunci cand o persoana intra frecvent in contact cu pesticide sunt similare cu cele provocate cand o persoana este lovita atat de tare incat isi pierde cunostinta, cum se intampla de exemplu in ringul de box.

⇒De asemene, consumul de droguri poate cauza semnele si simptomele bolii Pakinson, avand efect similar cu al pesticidelor. Alte cauze pot fi: consumul de medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau a substantelor care blocheaza receptorii de dopamine, intoxicatia cu monoxid de carbon sau cu mangan, hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburari idiopatice degenerative. 

Produse naturale CaliVita recomandate in tratarea parkinsonului:

► Rhodiolin :1-1-0 dupa masa, 3 luni continuu, relaxeaza sistemul nervos central si periferic.

► Mega B Complex :0-1-0 dupa masa, 3 luni continuu, rol de trofic al sistemului nervos.

► Liquid Clorophyll :1-1-1 inainte de masa, contribuie la drenajul limfatic al ganglionilor afectati.

► Zen Thonic :1-2-1 linguri dupa masa, are actiune benefica asupra sistemului neuropsihic si asigura o evolutie buna in boala Parkinson, protejand eficient celulele creierului..

► Senior Formula :1-1-1 dupa masa, 3 luni continuu, echilibreaza balanta vitaminelor si mineralelor din organism ce este vitala in functionarea normala a sistemului nervos..

- Optional, se poate utiliza dispozitivul energetic de uz personal BioHarmonex, pe programele corespunzatoare de reglare energetica: Sistem nervos, Tinerete..

- Optional se va consuma apa alcalina (vezi dispozitivul Aquarion), deosebit de benefica in eliminarea din corp a reziduurilor cu potential toxic-degenerativ, dezacidificarea sangelui, reglarea metoabolismului, normalizarea absorbtiei intestinale a nutrientilor, hranirea optima a celulelor, curatirea colonului, ridicarea imunitatii, oxigenarea tesuturilor si in special a creierului..

Remedii naturale complementare

Obs.: Puteţi folosi recomandările dietetice oferite la pagina „Alzheimer; tulburări de memorie; îmbătrânire”. La acestea, adăugaţi următoarele indicaţii:
Dietă:

✓ Bolile care duc la mişcări musculare anormale şi care sunt consecinţa anomaliilor sistemului de neurotransmiţători, inclusiv boala lui Parkinson şi a lui Hudington pot fi tratate eficient cu colină (o „rudă” a lecitinei). Surse bogate în colină sunt: vegetalele cu frunze verzi, drojdia de bere, germenii de grâu, soia, conopida, varza şi polenul.

✓ Oamenii de ştiinţă au demonstrat că spanacul şi căpşunile din alimentaţie au un impact puternic în combaterea declinului previzibil al funcţionări creierului şi memoriei. Coacăzele negre au chiar capacitatea uimitoare de a inversa compartimentul motor sau defectele cognitive cauzate de îmbătrânire.

✓ Boabele de fasole reprezintă cea mai bună sursă de L-dopa (substanţă pe care creierul o utilizează pentru fabricarea dopaminei) - care se foloseşte în tratarea bolii lui Parkinson. Fasolea albă lată este un sortiment bogat în această substanţă. Fasolea încolţită conţine de 10 ori mai mult L-dopa decât fasolea neîncolţită. Puneţi boabe de fasole la încolţit. După încolţire, când plăntuţele ating 3-4 cm, se pot folosi. Se consumă doar plăntuţele, bobul de fasole aruncându-se. Se pot folosi în salatele de crudităţi.

✓ Apa de tărâţe (utilă pentru anemii şi boli ale sistemului nervos). Se pun 4 linguri de tărâţe şi 3 linguri de obligeană (rizom) într-un litru de apă şi se lasă de seara până dimineaţa, apoi se strecoară. Se consumă la discreţie, în locul apei, fiind mult îmbogăţită cu vitaminele din complexul B. Este recomandată şi celor care doresc să-şi îmbunătăţească memoria. Persoanele vârstnice care au avut sau au suferinţe cronice prelungite pot să folosească permanent această apă. Pentru a fi mai gustoasă şi mai bogată în vitamine, în apă se poate adăuga suc de lămâie si miere, în cazul în care nu aveţi diabet sau fluctuaţii de glicemie. Obligeana este un tonic al sistemului nervos central, îmbunătăţind memoria şi având efecte sedative în tratamentul isteriei, demenţei, epilepsiei.

✓ Tinctură de propolis şi lăptişorul de matcă - au rolul de a reduce starea inflamatorie la nivelul rădăcinilor nervoase afectate, refăcând neuromediatorii chimici (acetilcolina, dopamina) necesari restabilirii şi propagarii influxului nervos. Se face o cură de o lună cu aceste produse apiterapeutice, cu pauză de 7 zile, după tratamentul se poate relua.

✓ Cura cu drojdie de bere (fulgi nutriţionali - se găsesc la Plafar sau magazine cu produse naturale) - se fac fiecare lună o cură de câte două săptămâni, în care se consumă zilnic 3-4 linguriţe de fulgi de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternică acţiune reîntineritoare, cu efecte tonice asupra întregului sistem nervos. Drojdia de bere conţine o cantitate excepţional de mare a enzimei glutation-peroxidază (GT) - un puternic antioxidant care stopeaza degenerările produse de radicalii liberi. Pe deasupra, drojdia de bere este bogată în seleniu, un alt antioxidant puternic care colaborează cu GT. Consumaţi şi grâu încolţit, 2-3 linguri pe zi, din aceleaşi motive.

Fitoterapie

. ✓ Ginkgo biloba, un extras din frunzele arborelui Ginkgo, contracarează doi dintre cei mai virulenţi radicali liberi - superoxidul şi radicalul hidroxil - ce devastează celulele cerebrale. De asemenea, Ginkgo neutralizează radicalul liber oxid de azot ce induce vătămarea celulei cerebrale, mai ales prin declanşarea inflamării. Ginkgo măreşte circulaţia sângelui si a oxigenului spre creier, prin reducerea vâscozităţii sângelui. De asemenea, intensifica metabolismul glucozei în creier, ceea ce conduce la menţinerea şi întinerirea memoriei. Ginkgo îmbunătăţeşte semnificativ funcţia intelectuală. Folosiţi această plantă sub formă capsule termen lung.

✓ Brebenel (Carydalis cava) — se administrează intern în doză de 0,05-0,2 g bulbo capnina pe zi. Alcaloidul bulo capnina (o substanţă ce se găseşte în bulbii de Brebenel) intervine favorabil în parkinsonism, paralizii însoţite de stări de agitaţie, în tremurături de origine cerebrală şi hemiplegii (Universul planetelor-Prof. Dr. Constantin Părvu ). Atenţie! Este necesar un dozaj farmaceutic riguros pentru a preîntâmpina intoxicaţiile.

✓ Ciumăfaie (Datura stramonium) cunoscut şi sub denumirea de Laur. Frunzele acestei plante sunt folosite antispastic, antiasmatic şi antiparkinsonian. Se administrează intern pulberea obţinută prin râşnirea frunzelor uscate la dozajul de 0,03-0,2 g pe zi. Atenţie! Este necesar un dozaj farmaceutic riguros pentru a preîntâmpina intoxicaţiile. Toate părţile acestei plante sunt toxice.

✓  Pentru a împiedica instalarea rigidităţii, se recomandă practicarea mersului pe jos şi a gimnasticii aerobice cat mai mult posibil. Eventuala rigiditate instalată se poate atenua prin băi calde frecvente şi prin masaj. Se pa face masaj general, dar mai ales asupra zonelor cu rigiditate mai mare. Puteţi folosi pentru masaj uleiul sunătoare sau tinctură de cimbrişor şi/sau rozmarin.

VIDEO: Sanatatea Creierului

Alte remedii si masuri de auto-asistenta :

 - practicarea kinetoterapiei ca tratament therapeutic adjuvant: exercitii fizice zilnice, gimnastica, reeducare pentru refacerea echilibrului postural

 - ortofonia pentru tratarea tulburarilor de vorbire

 - consumumati zilnic mere, portocale si banane intrucat aceste fructe, pot preveni dezvoltarea maladiilor Alzheimer si Parkinson; sunt enumerate in ordinea importantei lor.