§​ Ochiul - o minune 
⇒ Deşi apreciem toate celelalte organe de simţ şi putem trăi fără unul dintre simţuri, ştim cu toţii că am prefera să ne păstrăm vederea. Pierderea vederii înseamnă incapacitatea de a mai vedea frumuseţea florilor, a păsărilor, a splendorii unui răsărit sau apus de soare, a cerului şi a norilor, a chipului prietenilor şi al celor din familie.

⇒ Ochiul este un organ cu mult mai sofisticat decât cel mai performant aparat de fotografiat. Iată câteva informaţii uimitoare despre aparatul ocular: ochiul uman poate transmite 1,5 milioane de mesaje simultan. Pe parcursul unei singure zile, ochiul se mişcă de peste 100.000 de ori. In fiecare ochi există un număr de 137 de milioane de terminaţii nervoase, ce reţin orice mesaj vizual trimis de la ochi spre creier. Celulele cu bastonaşe sunt în număr de 125-130 de milioane, iar celulele cu conuri sunt în număr de 5-7 milioane. Ţesătorii de goblenuri disting până la 14.000 de nuanţe de culori, iar textiliştii 40 de nuanţe de negru.

⇒ Chiar şi Charles Darwin, autorul teoriei evoluţiei, a trebuit să se închine în faţa înţelepciunii Creatorului dovedită în anatomia şi fiziologia ochiului. Acesta spunea: „Mărturisesc că poate părea o adevărată nebunie să presupui că ochiul, cu sistemele sale complexe pentru ajustarea distanţei şi a intensităţii luminii, pentru corectarea anomaliilor cromatice şi de sfericitate, este rezultatul selecţiei naturale. ” (Joe White, Nicholas Jomninellis - Demisia lui Darwin)

§ Diverse afecţiuni oculare
⇒ Printre cauzele vederii înceţoşate se numără un glob ocular prea alungit sau prea aplatizat (miopie şi hipermetropie), dar şi defecte de curbură a globului ocular (astigmatism). La vârsta mijlocie cristalul începe să se rigidizeze (presbitism), astfel încât este tot mai greu să focalizaţi asupra obiectelor apropiate. Alte afecţiuni care provoacă o tulburare accentuată a vederii sunt opacizarea cristalinului (cataractă), exces de lichid în ochi (glaucom) şi schimbări la nivelul retinei provocate de îmbătrânire (degenerare maculară).

 § Cataracta
⇒ Formarea cataractei presupune opacifierea cristalinului ochiului. Chirurgia implică îndepărtarea cristalinului opacifiat şi înlocuirea lui cu unul artificial. Apariţia stării de opac, ca şi degenerescenţa maculei, cum şi atât de multe alte boli din organismul nostru, sunt strâns legate de vătămarea produsă de excesul de radicali liberi reactivi. Intr-un studiu făcut de cercetătorii din Wisconsin s-a concluzionat că persoanele care au consumat cel mai mult luteină (un anumit tip de oxidant) au avut cataractă cam cu jumătate mai puţin decât cei care nu au consumat. Luteina este un element chimic interesant deoarece, pe lângă faptul că este disponibil în spanac, cât şi în alte legume cu frunze verzi, el constituie o parte integrantă a însuşi ţesutul cristalinului. In mod similar, cei care au consumat cel mai mult spanac au avut cu 40% mai puţină cataractă.

⇒ Simptomele cataractei sunt: scăderea treptată a vederii, imaginea este ca prin ceaţă sau fără contur, schimbarea culorii pupilei, vederea este mai bună fară ochelari, nevoia de a schimba des dioptriile la ochelari, o senzaţie de a avea ceva deasupra ochiului şi observarea unor inele sau halouri în jurul luminilor. Cataractele pot fi congenitale sau produse de răniri, boli sau bătrâneţe.

§ Degenerescenţă maculară
⇒ Degenerescenţa maculară este o boală care afectează peste 30 de milioane de persoane în lume, fiind prima cauză de orbire a persoanelor de peste 50 de ani. Aşa cum indică şi numele, această afecţiune implică distrugerea maculei (centrul retinei), care reprezintă locul de intersecţie biochimică din ochi - unde energia care provine din lumină este transformată într-un semnal nervos. în jurul maculei se află acizi graşi care pot reacţiona cu lumina care vine şi va produce un nivel scăzut de radicali liberi foarte reactivi. Aceşti radicali liberi pot distruge ţesutul învecinat, inclusiv macula. Viziunea centrală se deteriorează progresiv şi pe această zonă apare o pată neagră, care este proiectată pe obiectul pe care persoana îl priveşte.

⇒ Primele simptome ale degenerescenţei maculare sunt: nevoia de a mări intensitatea luminii, o vedere tulbure, distorsionarea obiectelor, dificultatea de a observa detaliile, cititul devine repede un act dificil, chiar imposibil. Depistarea precoce este esenţială. Examenul fundului ochiului va confirma acest diagnostic.
Degenerescenţa maculară nu este atât o boală genetică, cât una dată de stilul de viaţă. Acele alegeri ale dvs. care vă menţin arterele tinere vor reduce şi riscul de a avea vreuna din formele de degenerare maculară.

§ Glaucomul
⇒ Glaucomul este o afecţiune a ochiului caracterizată prin creşterea considerabilă a presiunii intraoculare, ceea ce determină creşterea consistenţei globului ocular, o atrofie a nervului optic şi o diminuare a acuităţii vizuale. în general, provine mai degrabă de la o dereglare a rinichilor care transmit presiunea ascendentă ochilor. Este însoţit şi de dureri reumatismale. Corectaţi disfuncţia sau problemele renale.

⇒ Constipaţia, hipertensiunea arterială, diabetul şi tulburările glicemice, obezitatea, alergiile alimentare sunt boli care pot creşte tensiunea intraoculară şi trebuie combătute ferm. în cazul în care suferiţi de aceste boli studiaţi capitolele respective pentru a afla indicaţiile de tratament.

⇒ Anumite medicamente (ex. corticosteroizii) pot provoca sau complica glaucomul.

⇒ Emoţiile şi stările psihice negative precum îngrijorarea, mânia, frica, nemulţumirea pot creşte tensiunea arterială şi oculară şi crea şi alte dezechilibre. 

⇒  Evitaţi ridicarea unor greutăţi mari sau eforturi fizice exagerate. Totuşi, faceţi zilnic exerciţiu fizic pentru că diminuează stresul, întăreşte sistemul imunitar şi scade tesniunea intraoculară.

⇒ Evitaţi să purtaţi îmbrăcăminte prea strânsă sau curele, cingători pentru că pot creşte tensiunea intraoculară.

§ Conjunctivita şi blefarita
⇒ Conjunctivita sau „ochii roşii” este forma cea mai comună de iritaţie oculară datorată inflamării conjunctive (membrana transparentă care acoperă albul ochilor şi căptuşeşte pleoapele). Aceasta se înroşeşte, devine granuloasă şi dă mâncărimi, producând o scurgere care, în conjunctivita infecţioasă face ca în timpul somnului pleoapele să se lipească. în conjunctivita alergică - deseori asociată cu rinita alergică - scurgerea este transparentă, iar pleoapele sunt umflate. Poate exista o sensibilitate anormală la lumină.

⇒ Blefarita (inflamaţia pleoapelor) provoacă roşeaţă, iritaţie şi o piele solzoasă la marginea pleoapelor. Pe pleoape şi pe gene pot apărea puncte zgrunţuroase, de secreţie uscată. Această afecţiune, asociată uneori cu mătreaţa sau eczemele, are tendinţa să reapară periodic.

⇒ Lipsa de vitamina A este cea mai obişnuită cauză a ochilor uscaţi.

⇒Dacă aveţi o infecţie oculară, trebuie să evitaţi să vă atingeţi ochii spălându-vă totodată cât mai des pe mâini.

⇒ Reduceţi riscul de conjunctivită încurajându-i pe membrii familiei să nu folosească decât prosopul lor, şi dacă au astfel de afecţiuni, să se trateze. Protejaţi-vă ochii cu ochelari atunci când efectuaţi operaţiuni care generează praf sau fum.

⇒ în cazul iritaţiei oculare persistente şi de origine alergică, excludeţi din dietă produsele lactate, cafeaua, şi alţi alergeni.

§ Cauzele principale ale afecţiunilor oculare
⇒ Bolile de ochi îşi au cauza principală în disfuncţiile renale şi hepatice. Când rinichii nu funcţionează corespunzător (nu filtrează corespunzător sângele de reziduuri), terenul (structura psihico-fizică) este slăbit, sângele se intoxică, ceea ce permite agenţilor iritanţi (fizici, chimici, microbieni) să atace partea cea mai delicată a corpului - ochiul.

⇒ Anumite boli pot cauza probleme oculare şi pot provoca deteriorarea delicatului aparat ocular. Iată câteva din cele mai întâlnite: avitaminozele (A, C), diabetul, insulinemia, hipertensiunea arterială, ateroscleroza cerebrală, afecţiuni tiroidiene, hipertiroidia, hipoparatiroidismul, nefrita, galactozemia, sindroamele Down, Lowe şi Werner, dermatita atipică, sifilisul etc.

⇒Bolile şi stările degenerative asociate îmbătrânirii şi atribuite radicalilor liberi includ arterioscleroza, hipertensiunea arterială, artritele, cancerul, bolile de inimă, glaucomul, cataracta, boala Alzheimer, pierderea memoriei şi apoplexia. îmbătrânirea este, prin urmare, nu un proces cronologic cauzat de trecerea timpului, ci mai curând un proces biologic determinat de viteza cu care radicalii liberi distrug celulele, atacă ţesuturile şi afectează funcţiile vitale. Apărarea naturală împotriva toxinelor biologice eliberate în organism de radicalii liberi este asigurată de o adevărată armată de luptători biochimici numiţi antioxidanţi sau „curăţători de radicali liberi”, din rândul căreia se detaşează puternicele enzime antioxidante glutation-peroxidaza (GT) şi superoxid-dismutaza (SOD). „Glutation-peroxidaza a fost izolată prima dată din drojdia de bere şi se găseşte în mare măsură în seminţele germinate. Are o puternică acţiune antitoxică. Ca şi SOD, producerea de GT scade continuu pe măsura înaintării în vârstă. Doctorii R. Greco şi G. Menacacci de la Universitatea din Siena au descoperit că persoanele cu cataractă au cu 60% mai puţin GT în sânge decât cei cu vedere normală.” (Chase Ravel şi Staff-ul Universităţii Medicale Research Co - Medicamente miraculoase pe care nu le cunoaşteţi încă)

⇒ Vătămarea produsă de radicalii liberi poate fi reprimată prin antioxidanţii din legume şi fructe. Cercetările medicale făcute în ultimul timp au arătat că un consum mai mare de carotenoizi variaţi era asociat cu o frecvenţă mai scăzută a degenerescenţei maculare. Carotenoizii reprezintă o grupă de antioxidanţi care se găsesc în părţile colorate ale fructelor şi legumelor. Alimente ca broccoli, morcovii, spanacul, dovleacul de iarnă şi cartofii dulci conţin o proporţie mare din aceşti antioxidanţi. Spanacul a conferit cea mai mare protecţie împotriva degenerescenţei maculare.

⇒ Oamenii care mănâncă mai puţin de trei porţii şi jumătate de fructe şi legume pe zi sunt de patru ori mai dispuşi la cataractă, pe măsură ce înaintează în vârstă. în special, carotenoizii, vitamina C şi acidul folie din fructe şi legume combat deteriorarea produsă de radicalii liberi, care duce la opacizarea cristalinului, boală cunoscută sub numele de cataractă.

⇒ Grăsimile animale, zahărul, sarea, băuturile cofeinizete (cafea, coca-cola, etc.), alcoolul, tutunul sunt articole care dăunează aparatului ocular.

⇒ Un nivel ridicat de grăsimi în sânge (mai ales fosfolipide) este asociat cu un risc ridicat de formare a cataractei şi a altor boli oculare. Grăsimile sunt substanţele care oxidează cel mai uşor şi pot antrena degenerări serioase prin acţiunea radicalilor liberi. Folosiţi ca surse de grăsime în alimentaţia dvs. seminţe, migdale, nuci, avocado, ulei de măsline şi ulei de seminţe de in şi evitaţi margarina, grăsimile saturate, dar şi uleiurile polinesaturate (porumb, soia, floarea-soarelui etc.) în cantităţi mari.

⇒ Galactoza şi lactoza ce provine din zahărul din lapte pot conduce la niveluri ridicate de insulină, lucru ce poate determina apariţia cataractei cât şi a altor boli oculare. Pe deasupra, laptele este şi o sursă primară de alergeni, fapt ce poate genera afecţiuni oculare.

⇒ Nivelurile ridicate de glucoză din sânge produc cataractă. Folosiţi o dietă săracă în zahăr şi evitaţi folosirea înlocuitorilor zahărului.

⇒ Taurina este aminoacidul cel mai concentrat din ochi; o deficienţă în taurină alterează structura şi funcţia retinei. Taurina are o influenţă benefică asupra evoluţiei cataractei. Este, de asemenea, o substanţă trofică utilă în regenerarea nervului optic. Taurina contribuie la regenerarea nervilor, (v. European Journal of Clinical Nutrition 60:203-6; 1994). Surse bune de taurină sunt mazărea, năutul, lintea, migdalele, nucile, alunele, seminţe de susan şi floarea-soarelui, pulbere de roşcove, drojdia de bere.

⇒Foarte multe medicamente pot produce afecţiuni oculare sau complicaţii ale acestor boli: barbituricele, medicamentele antihipertensive, medicamente antidiabetice orale, inhibitorii monoamino-oxidază, antidepresivii triciclici, fenotiazinele, corticosteroizii, alopurinolul, tetraciclină şi alte antibiotice atingând un spectru foarte larg, sulfonamidele, antihistaminele, pilocarpinul, agenţii anticolinesterazei, myleranul şi alte medicamente radiomimetice, anticoncepţionale orale, pontocaina, ergotul, grupul morfinelor, streptozotocina, şi multe alte medicamente. (Dr. Agatha trash. Dr. Calvin Trash, Phylis Austin - Remedii naturale)

⇒ New England Journal of Medicine a relatat despre surprinzătoarea corelare dintre consumul mare de aspirină şi degenerarea retinei (aspirina pătrunde în vasele de sânge ale retinei şi poate duce în final la orbire).

⇒ Anumite substanţe chimice sunt extrem de dăunătoare ochiului. Iată doar câteva: paradiclorobenzolul (folosit în deodoranţi, substanţe care îndepărtează moliile şi insecticidele), naftalina (pentru molii), fumul de ţigară (poate produce cataractă sau degenerescenţă maculară), vopselele de păr (modificări ale cristalinului), gazele toxice etc.

⇒ Mercurul metalic poate cauza boli oculare (mai ales opacizarea cristalinului) şi poate fi ingerat în cantităţi mari prin consumul de came de peşte, midii şi crustacee (homari).

⇒ Diferite surse de radiaţii cum ar fi razele X, microundele, razele infraroşii, radiaţii ultraviolete puternice de la soare (evitaţi să priviţi direct soarele), surse puternice de căldură pot provoca diverse boli ale ochiului. Purtaţi ochelari de soare pentru a reduce riscul de cataractă apărută în urma leziunilor cumulative provocate de razele ultraviolete.

⇒ Privitul la televizor, folosirea excesivă a calculatorului, lumina fluorescentă (care pâlpâie) oboseşte ochii şi reduce funcţiile acestora.

⇒ între starea psihică şi aspectul ochilor este o puternică legătură. Pupilele se contractă la tensionarea sistemului nervos parasimpatic şi se dilată la tensionarea sistemului nervos simpatic. Stresul provenit din emoţiile negative şi oboseală excesivă poate determina îmbolnăvirea ochiului. Spre exemplu, anorexia nervoasă a fost asociată cu formarea cataractei. Stresul poate determina creşterea tensiunii intraoculare, antrenând tulburări ale vaselor capilare ce irigă retina, ducând la alterări ale acesteia şi, totodată, la scăderea vederii. Se crede că afecţiuni precum glaucomul, miopia, cataracta, degenerescenţa maculară şi alte afecţiuni oculare pot avea printre cauze şi stresul.

⇒ Consumaţi suficientă apă, pentru că ochiul are nevoie de o hidratare corespunzătoare pentru buna funcţionare. Fără apă nu am putea nici măcar să clipim şi chiar am orbi.

⇒ Exerciţiile de respiraţie adâncă stimulează circulaţia. De aceea, unele exerciţii moderate după masă vor fi de ajutor în reducerea formării cataractei. S-a arătat că exerciţiul fizic întârzie formarea cataractei. Dacă ne întindem la orizontal după ce luăm masa nu facem decât să ajutăm creşterea cantităţii de grăsimi în sânge, să micşorăm fluxul sanguin din vasele sanguine mici, ducând prin acest obicei la o stare de lucruri care poate creşte riscul contractării cataractei. (Dr. Agatha trash, Dr. Calvin Trash, Phylis Austin - Remedii naturale)

Produse Calivita recomandate in tratarea glaucomului/ afectiunilor oculare

- Garlic Caps (1-1-1 dupa masa, 2-3 luni continuu), normalizeaza presiunea sanguina si intraoculara, prevenind puseele in care apare atacul acut de glaucom.

- Lutein Plus (1-0-1 dupa masa, 2-3 luni continuu), este antioxidantul specific pentru imbunatatirea functiei aparatului vizual.

- Mega Q Protect (1-1-0 dupa masa, 2-3 luni continuu), faciliteaza circulatia locala si cerebrala, precum si acuitatea vizuala.

- Omega 3 (0-1-1 in timpul mesei, 2-3 luni continuu, reduce inflamatia si degenerescenta maculara, imbunatateste vederea, sprijina sanatatea si buna functionare a inervatiei retiniene; curata vasele de sange si previne puseele de tensiune).

- Spirulina Max (1-1-1 inainte de masa, 2-3 luni continuu, este un bun vasodilatator si trofic de nerv optic, actionand pe filetele nervoase prin aportul de vitamine B, clorofila, beta-caroten, vitamina C, vitamina E, minerale si aminoacizi).

 

- Optional, se poate utiliza dispozitivul energetic de uz personal BioHarmonex, pe programele corespunzatoare de reglare energetica: Ochi, Sistem nervos, Circulatie, Sistem imunitar, Relaxare, Meridian.

- Optional se va consuma apa alcalina (vezi dispozitivul Aquarion), deosebit de benefica in dezacidificarea tesuturilor si organelor, fluidizarea sangelui si dizolvarea depunerilor de pe vase, protejarea ADN-ului celular si astfel prevenirea mutatiilor si degenerarilor anatomice si functionale, oxigenarea in profunzime cardio-vasculara si cerebrala.

Recomandări de tratament naturist cu zarzavaturi si fructe:
Dietă:
      Hrăniţi-vă ochii precum şi vasele sanguine şi nervii care îi aprovizionează, consumând o dietă bogată în legume şi fructe. Fructele şi legumele roşii, portocalii şi galbene, precum şi zarzavaturile cu frunze de un verde închis sunt bogate în nutrienţi, precum betacarotenul şi vitaminele C şi E care combat slăbirea vederii şi apariţia afecţiunilor ochiului. In cazul unor afecţiuni grave precum degenerescenţa maculară va fi nevoie de o cură îndelungată de alimentaţie crudivoră (minim 12 luni) pentru a stopa şi combate fenomenele degenerative puternice. Pentru a primi o cantitate mai mare de antioxidanţi, cât şi pentru a ajuta organismul în procesul de dezintoxicare, iată câteva din cele mai eficiente sucuri pe care le puteţi folosi în tratarea afecţiunilor oculare:

❖ Morcov - 2 pahare/zi. Beta-carotenul protejează ochii de bolile care duc la pierderea vederii cauzate de vârstă. Pigmentul portocaliu sporeşte funcţiile imunitare. Un morcov de mărime medie conţine 6 mg de beta-caroten. Pentru a obţine o doză puternică folosiţi sucul de morcovi. O ceaşcă de suc de morcov conţine 24 mg de beta- caroten. Puteţi adăuga în sucul de morcovi şi puţin suc de sfeclă roşie, articol foarte bogat în pigmenţi antioxidanţi. Pentru o asimilare mai bună a vitaminei A, se ia după fiecare pahar de suc un sfert de linguriţă de ulei de măsline.

❖ Oricine suferă de ochi încordaţi, iritaţi, înceţoşaţi sau obosiţi poate beneficia de efectele vindecătoare ale afinelor. Antocianozidele sunt substanţe din afin care conferă acestora proprietăţile benefice în afecţiunile oculare. Descoperirile doctorului Ala El din Barradah de la Secţia de Oftalmologie a Universităţii din Cairo comunică faptul că extractul de afină poate opri apariţia miopiei şi chiar să reducă miopia mai gravă. Conform unui buletin publicat, în doar zece zile antocianozida îmbunătăţeşte acuitatea vizuală şi vederea nocturnă slabă la toţi pacienţii miopi studiaţi. Extractul de afină îmbunătăţeşte funcţionarea retinei şi reduce sensibilitatea la lumină. Afinele sunt bogate în provitamina A, vitamina C, vitamina PP şi vitamina E - toate îndeplinind roluri importante în buna funcţionare a aparatului ocular. Puteţi folosi afinele sub formă de suc (obţinut la blender, când sunt proaspete), extract sau sirop.
❖ Cătină - 1 pahar/zi. Cătina este „campioana” vitaminei A, vitamină numită şi „retinol”, pentru că are un rol decisiv în procesele de hrănire şi de regenerare care se desfăşoară la nivelul ochilor. De fapt, cătina conţine o întreagă „farmacie” de substanţe vitale: vitaminele liposolubile (A, E, F, D), cât şi vitamine hridrosolubile (BrB9, C, K, P). Puteţi consuma şi fructe crude de cătină, amestecate cu miere, câte 20-30 de grame pe zi. O ultimă variantă, cu o eficienţă mai scăzută, este pulberea de fructe de cătină, obţinută din fructe uscate.

❖ Orz verde - 1-2 pahare/zi. Orzul verde conţine cea mai mare cantitate de superoxid-dismutază (SOD), o enzimă antioxidantă puternică, ce contribuie la stoparea degenerării organismului. în plus, conţine o bogăţie de vitamine şi minerale.

❖ Măceşele conţin o bogăţie de vitamine C, A, B,, B2, PP, K. Mulţi herbalişti consideră că măceşele, cel puţin cele proaspete, în ce priveşte cantitatea de vitamina C sunt net superioare portocalei (de 8 ori mai mult, după unele surse). 100 grame de măceşe furnizează de 7 ori necesarul zilnic de vitamina C pentru un adult. Consumaţi 1 pahar de nectar de Măceşe, preparat după următoarea reţetă: se folosesc măceşe bine coapte, puţin moi, culese toamna foarte târziu, sau chiar după ce dă frigul. Se pun în blender, se adaugă apă cât să le depăşească puţin. Se mixează bine, apoi se strecoară prin tifon dublu, pentru a fi reţinuţi perişorii. Se adaugă miere după gust. Băutura se păstrează la rece şi întuneric, în sticle astupate ermetic.

❖ Spanac - 1 pahar/zi (obţinut la blender). Componentele antioxidante ale spanacului îl fac folositor în prevenirea cataractei şi degenerescenţei retiniene. Luteina conţinută de spanac este un antioxidant tot atât de puternic ca şi beta-carotenul. Oricum, spanacul le conţine pe amândouă din belşug. Consumul de cantităţi însemnate de spanac reduce cu 45% riscul de degenerare a retinei, o potenţială cauză de orbire.

❖ Pătrunjelul (frunze) - 1 pahar/zi (obţinut la blender). Este foarte bogat în vitaminele A şi C şi protejează vasele de sânge ce alimentează ochiul de degenerare.

❖ Păpădia - 1 pahar/zi (obţinut la blender). Conţine mai multă provitamina A decât morcovii.

❖ Puteţi face suc şi din cireşe, coacăze negre sau struguri - toate ajutând organismul să lupte împotriva îmbătrânirii.

Alte recomandări dietetice:
✓Consumaţi următorul Supliment nutritiv „TONIC ocular”, preparat din următoarele ingrediente:
•        Fructe de afine uscate - 2 linguri pulbere;
•        Măceşe - 2 linguri pulbere ce se prepară prin separarea pulpei uscate de seminţe şi perişori şi măcinarea acesteia;
•        Cătină - 2 linguri pulbere;
•        Coacăze uscate (sau deshidratate) - 2 linguri pulbere;
•        Fructe de soc - 2 linguri pulbere.
Fructele pot fi transformate în pulbere utilizându-se râşniţa de cafea sau maşina manuală pentru zahăr. Este bine ca plantele şi fructele uscate să fie transformate în pulbere cu puţin timp înainte de folosire, pentru ca degenerarea oxidativă să fie cât mai mică, fâră să facem cantităţi mari odată. Se amestecă bine toate ingredientele, apoi se pun într- un borcan şi se păstrează la rece şi la întuneric. Se consumă 2x2 linguri pe zi pentru adulţi şi 2x2 linguriţe pe zi pentru copii. Se recomandă să se prepare o cantitate care să fie consumată într-o săptămână.

✓ Vitamina E are capacitatea să împiedice şi să facă reversibilă dezvoltarea cataractei în cazul animalelor de laborator. Poate fi folositoare şi în cazul degenerescenţei maculare. Surse bune de vitamina E: fructele oleaginoase (nuci, alune şi migdale), avocado, broccoli, cătina, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate şi nerafinate, lăptucile, spanacul, orezul brun, seminţele încolţite.

✓ Consumaţi alimente ce conţin betacaroten (legume cu frunze foarte verzi sau fructe sau legume de culoare portocalie): morcovi, cătină, caise, spanac, andive, napi, dovlecei, avocado, pătrunjel, pepene galben, sfeclă, roşii, ardei, broccoli, etc.
Uleiul de cătină conţine o pleiadă de antioxidanţi puternici şi substanţe imunostimulatorii: tocoferoli, alfa şi beta- caroten, licopen, zeaxantină, criptoxantină. Uleiul de cătină conţine de 10 ori mai mult caroten decât morcovul (C. Pârvu - „Universul plantelor”). Se administrează câte 20 de picături, de trei ori pe zi, luate pe o bucată de pâine uscată.

✓ Afinele, murele, coacăzele negre, fructele de soc (bobitele negre) - toate aceste fructe conţin antociani, substanţe care protejează ochii de procesele de degenerare, ajută la menţinerea elasticităţii ţesuturilor la acest nivel, îmbunătăţesc vederea nocturnă. De asemenea, aceste fructe ajută la menţinerea glicemiei la valorile normale, prevenind diabetul, o maladie care provoacă probleme oculare majore.

✓ Consumaţi fulgi nutriţionali de drojdie de bere, timp de 15-20 zile în fiecare lună (sau tablete ce conţin drojdie de bere). Drojdia de bere conţine o cantitate excepţional de mare a enzimei glutation-peroxidază (GT), un puternic antioxidant care stopează degenerările produse de radicalii liberi. Pe deasupra, drojdia de bere este bogată în seleniu, un alt antioxidant puternic care colaborează cu GT. Consumaţi şi grâu încolţit, 2-3 linguri pe zi, din aceleaşi motive.

✓ Polenul de albine conţine aminoacizi esenţiali, cu un rol extrem de important în procesele trofice care se desfăşoară la nivelul ochilor. Se va lua 1 linguriţă de polen de două ori pe zi. Se face o cură timp de 30 de zile.

Obs: în pagina „Reţete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentaţie crudivoră” veţi găsi o paletă largă de preparate pe care le puteţi folosi în timpul tratamentului, bineînţeles, ţinând cont de
indicaţiile şi contraindicaţiile legate de afecţiunea dumneavoastră. Folosiţi, în mod special, reţete ce conţin ingrediente
cu potenţial terapeutic pentru afecţiunea de care suferiţi.

Fitoterapie

. ✓ Ginkgo biloba este un distrugător puternic de radicali liberi, prevenind astfel lezarea retinei.  Extractele de Ginkgo biloba induc o dilataţie la nivelul vaselor sanguine cerebrale cu o creştere corespunzătoare a fluxului sanguin cerebral, inhibând deteriorarea vederii cauzată de lipsirea retinei de oxigen. Ginkgo stimulează trecerea sângelui chiar şi prin cele mai înguste vase. îl puteţi folosi sub formă de pulbere (2-3 linguriţe pe zi) sau capsule.

✓ Comprese ale ochiului cu infuzie combinată din Silur (Euphrasia rostkoviana). Silurul sau „floarea de ochi”, supranumit şi „sparge ochelari”, are efecte remarcabile în tratarea bolilor aparatului ocular. Se pun 2 linguriţe de pulbere de plantă uscată la macerat, în jumătate de pahar de apă, de seara până dimineaţa, când se filtrează. Maceratul obţinut astfel se pune deoparte, iar planta rămasă se opăreşte cu o jumătate de pahar de apă clocotită şi se lasă să se răcească, după care se strecoară. Finalmente se combină cele două extracte, obţinându-se aproximativ un pahar de infuzie combinată, în care se umezeşte un tifon şi se aplică pe pleoape vreme de o oră. Se foloseşte contra afecţiunilor degenerative ale ochilor. Puteţi folosi şi intern silurul sub formă de pulbere (obţinută din planta uscată dată prin râşniţa de cafea), 2 vârfuri de cuţit pe zi.

✓ Tamponare a pleoapelor (dimineaţa şi seara) cu tinctură de Silur.

✓ Crăiţe (Tageta erecta) - Heleniena (o substanţă din această plantă) are acţiune favorabilă în miopie, hemeralopie, în formele neevoluate de rinită pigmentară, ameliorează viteza de adaptare şi sensibilitate a ochiului normal. (C. Pârvu - „Universul plantelor”). Infuzie din 1 lingură plantă la o cană apă clocotită. Se beau 2 căni pe zi.

✓ Cornul (Cornus mas) este un arbust ce face fructe roşii şi acrişoare, ce seamănă cu măceşele. Din frunzele acestui arbust se prepară o infuzie combinată din două linguriţe de frunze uscate la un pahar cu apă, infuzie la care se adaugă o linguriţă de sare. Se fac spălaturi oculare zilnice cu acest preparat, tratamentul durând minimum două luni. Indicaţia majoră este tratamentul miopiei, inclusiv al miopiei progresive („Formula AS”).

Alte indicatii
✓ Uleiul de cătină conţine o pleiadă de antioxidanţi puternici: tocoferoli, alfa şi beta- caroten, licopen, zeaxantină, criptoxantină. Uleiul de cătină conţine de 10 ori mai mult caroten decât morcovul (C. Pârvu - „Universul plantelor”). Datorită extraordinarei sale bogăţii în provitamina A, uleiul de cătină este un elixir pentru ochi. Măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară, încetineşte evoluţia bolilor de ochi. Se administrează câte 20 de picături, de trei ori pe zi, luate pe o bucată de pâine uscată.

✓ Extractul din seminţele de struguri conţine o foarte puternică substanţă antioxidantă, un bioflavonoid mai puternic de 50 de ori decât vitamina E şi de 20 de ori mai concentrat decât vitamina C - proantocianidina (PCO). Această substanţă este un adevărat „măturător” al radicalilor liberi - substanţe implicate în îmbătrânirea şi moartea celulară şi în foarte multe boli degenerative, inclusiv cancerul. Extractele bogate în proantocianidine sunt folosite în tratarea dezordinilor retiniene, printre care retinopatia diabetică şi degenerarea maculară. Folosiţi 4 picături, de 3 ori pe zi.

✓ Extract glicerohidroalcoolic din mlădiţe de Afin, 1 monodoză de 1,5 ml de 3 ori pe zi, luată cu 15 minute înainte de masă, cură timp de 30 zile. După o pauză de 14 zile se mai poate relua. Preparatul este benefic în tulburări de vedere, diminuarea acuităţii vizuale, miopie, protector vascular în retinopatia diabetică, retinită pigmentară, dezlipire de retină, uveite.

✓ Extract glicerohidroalcoolic din muguri de Coacăz negru. Se utilizează la fel ca preparatul precedent. Preparatul este folosit în retinopatiile diabetice, hemeralopie, leziuni retiniene, diminuarea acuităţii vizuale, atrofia nervului optic.

✓ Colir obţinut din seva de Viţă-de-vie (Herba vitis viniferă). Seva (aşa numitul „plânsul viţei-de-vie) se recoltează primăvara. Se pun câte 3-4 picături în fiecare ochi de 3 ori pe zi (dimineaţa, la prânz şi seara). Trebuie făcute mişcări cu ochiul, pleoapa ridicată, pentru a se putea spăla globul ocular cu acest colir. Seva de Viţă-de-vie are proprietăţi antiinflamatoare, antiseptice şi o enigmatică acţiune de mărire a rezistenţei la infecţii, la nivelul ochilor. Curăţă foarte bine ochiul şi măreşte mult acuitatea vizuală. Primăvara, când se taie corzile de viţă, din locul tăiat picură sevă (mai ales din cele bătrâne). La fiecare capăt de coardă tăiată puteţi lega o sticluţă în care se va colecta seva, care se va păstra în recipiente de sticlă închise ermetic, la rece (maxim 7-8 grade C) şi la întuneric. Puteţi face spălături ale ochiului vreme de 1-2 luni.

✓ Spirulina contribuie la formarea pigmenţilor retinieni, măreşte acuitatea vizuală, corectează deficienţele de vedere. Se recomandă o cură de 30 de zile, cu 8-10 capsule/zi, luate în două reprize.

 Alte aplicaţii
✓ Aplicaţie cu miere de salcâm. Cu mâna bine spălată şi uscată, se înmoaie un pic degetul mic în miere şi se ung colţurile interne ale ochilor. Ustură tare, dar trece rapid (usturimea nu durează mai mult de un minut). Nu va ştergeţi ochii, ci doar obrajii; ulterior veţi simţi o uşurare extraordinară, iar ochii se vor limpezi. („Formula AS”).

✓ Comprese aplicate pe ochi cu ceai preparat din Fenicul (seminţe), morcovi (seminţe), Rostopască (frunze), Gălbenele (flori). Seminţele se fierb timp de 15 minute, iar restul plantelor se infuzează timp de 10 minute. Cu ceaiul strecurat şi răcit se aplicaţi comprese timp de 30 minute. Reţeta este un adjuvant în combaterea cataractei în fază incipientă. Se pot face şi băi de abur oculare cu infuzie în părţi egale din Soc, Valeriana, Gălbenele.

✓ în cazul unei disfuncţii sau boli renale ce cauzează boli oculare (mai ales glaucom) sunt indicate băile de coada- calului şi ceaiuri renale (urzică, mesteacăn, coada-calului).

✓ în fiecare dimineaţă închideţi ochii şi stropiţi-i cu apă călduţă de 20 de ori, apoi de 20 de ori cu apă rece. La culcare repetaţi exerciţiul, începând cu apa rece.

✓ Masarea în talpa piciorului a următoarelor zone reflexe: uretere - rinichi - suprarenale - vezică urinară - cap - ochi.

§ Recomandări speciale pentru blefară-conjunctivită:
✓  Intern, tinctură de Echinacea, 1 linguriţă de 4 ori pe zi, luată în puţină apă, cură timp de 3 săptămâni. Echinacea este planta imunităţii care va stimula rapid sistemul imunitar.

✓ îmbăiaţi ochii cu ceai de Silur. Fierbeţi pe foc mic infuzia timp de 10 minute pentru a steriliza lichidul, apoi răciţi şi strecuraţi (printr-un tifon curat) într-un păhărel steril. Folosiţi infuzie proaspătă pentru fiecare ochi şi aruncaţi infuzia rămasă. Silurul conţine - printre altele - aucubină - care are efect antiinflamator.

✓ Spălarea ochilor cu o soluţie sărată (1 lingură rasă de sare la o jumătate de litru de apă). Sarea distruge agenţii patogeni.

✓ Combinaţie în proporţii egale de ulei de Cătină şi ulei de Ricin, cu care se ung pleoapele şi genele de patru ori pe zi. Uleiul de ricin regenerează genele, iar uleiul de Cătină reface troficitatea tegumentelor pleoapelor. Se face cura până la vindecarea completă.

✓ Mai multe plante au efecte bune în terapia blefaro-conjunctivitei. Puteţi folosi comprese cu infuzie preparată din 1 lingură plantă (sau amestec plante) la o cană de apă clocotită. Iată o listă cu câteva plante: Fenicul (seminţe), Mărar (seminţe), Pătrunjel (frunze), Coada-şoricelului, Albăstrele, Sulfină, Pătlagină, Nalbă, Sunătoare, Năprasnic.